Felicitări „trădătorului”!

Să fim sinceri, nu mai avem așteptări foarte mari de la fotbaliștii noștri care evoluează peste graniță.

Numărul lor a scăzut dramatic în ultima vreme, iar veștile despre ei sunt mai degrabă mohorâte. Inclusiv cele venite din Serie A, unde Chiricheș (în ciuda ascensiunii lui Sassuolo) și Răzvan Marin nu strălucesc.

Când știrile sunt bune, ceea ce se întâmplă tot mai rar, ne grăbim să le semnalăm și să le comentăm. Astfel, deși Parma, la care a debutat cu întârziere din pricina operației de pubalgie, a pierdut fără drept de apel la Bergamo, 0-3 cu Atalanta, Valentin Mihăilă a lăsat o impresie deosebită. Gazzetta dello Sport i-a dat cea mai mare notă de la învinși, 6, ba i-a și lăudat „curajul, viteza și tupeul”.

Cum Parma Live a evidențiat „personalitatea românului, singurul care s-a străduit să creeze pericol”, dar și ținând cont că Mihăilă încă n-a împlinit 21 de ani, anticipez că ex-craioveanul, serios și modest, va face carieră. Una de anvergură, de top.

Eventual, se poate impune asemenea lui Ștefan Radu, fostul dinamovist care a ajuns să scrie, nu-i o exagerare, o figură de stil, istorie pentru Lazio Roma. Club fondat în 1900 și care a cucerit de două ori lo Scudetto, de 7 Cupa Italiei, de 5 Supercupa, ca și Cupa Cupelor și Supercupa Europei. Spre a realiza ce înseamnă Lazio, să ne amintim că o serie întreagă de celebrități i-au purtat tricoul de-a lungul timpului. De la „nemuritorul” Piola la Nesta și Signori, de la Simone Inzaghi (actualul antrenor) la Mancini, Giordano ori Vieri. Listă de pe care n-ar trebui să lipsească, dintre „importuri”, cehul Nedved, englezul Gascoigne, sârbii Mihajlovici și Stankovici, neamțul Klose, dar și, cu voia dumneavoastră, Ștefan Radu.

De ce Radu?, veți întreba, suspectându-mă ori chiar acuzându-mă că forțez. Că îngroș nuanțele. Răspuns simplu: deoarece românul de 34 de ani a jucat miercuri 11 minute la 2-1 cu Fiorentina, meciul respectiv fiind al 320-lea al său pentru Lazio în Serie A și al 393-lea în toate competițiile! Conform unor statisticieni, există o controversă pe această temă, bifând partida 320, Șt. Radu a devenit deja numărul 1 all-time în istoria „vulturilor”. Performanță cu adevărat excepțională, căci vorbim despre un club de primă mână dintr-un campionat de elită.

Altfel, știu că acasă destui sunt supărați pe Radu. Să n-audă de el, iar să-l felicite nici atât, după ce acesta a anunțat în 2013 că se retrage din națională. Adunase doar 13 selecții și indiscutabil că mai era nevoie, uneori mare nevoie, de ambiția, de vigoarea și de experiența lui. În pofida insistențelor, fundașul plecat în 2008 de la Dinamo, cu care câștigase titlul în anul precedent, a rămas ferm pe poziție. A spus adio echipei României și nu și-a călcat cuvântul.

Refuzul său, interpretat de unii ca sfidare, ca dispreț, i-a enervat pe mulți. Inclusiv unii fani roș-albi l-au scos de la inimă și nu s-au sfiit să-l numească trădător!

Personal, nu sunt și nu voi fi de acord cu aceștia. Sigur că n-am aprobat hotărârea lui Radu, dar am căutat s-o înțeleg și am reușit. El a încercat să explice că nu se simte capabil să se descurce bine pe ambele planuri, la Lazio și la națională, a fost decizia lui, pe care trebuia și trebuie s-o respectăm. Să ne pară rău și atât. În fond, e treaba fiecăruia să decidă pentru sine, nu? Și prea ne place, unora dintre noi, să-i judecăm pe alții.