Ajutor degeaba!
Spre necazul propriilor suporteri, admirabili în efortul lor financiar de a ține echipa iubită pe linia de plutire, Dinamo s-a prezentat sub orice critică în partida cu Sepsi, pierdută pe drept cuvânt chiar în Ștefan cel Mare, 1-3. Niciuna de […]

Spre necazul propriilor suporteri, admirabili în efortul lor financiar de a ține echipa iubită pe linia de plutire, Dinamo s-a prezentat sub orice critică în partida cu Sepsi, pierdută pe drept cuvânt chiar în Ștefan cel Mare, 1-3. Niciuna de trecere!, notele date „câinilor” în Gazetă atestă dezastrul: Puljici și Perovici au primit 2, Piscitelli, R. Grigore, Kostrna, Sin, I. Filip, V. Lazăr, Mrzljak și Fabbrini 3, iar ceilalți patru, Kilyen, Montini, Sorescu și Mihaiu, au luat 4! Moldoveanu, fără notă.
Greu de crezut, dacă nu imposibil, că s-ar fi putut ceva mai rău. În ciuda mâinii de ajutor oferite de arbitrul S. Colțescu, mai corect spus, a mâinilor de ajutor!, care a lăsat-o pe Sepsi cu un om în minus încă din minutul 38, băieții lui Mihalcea (și el notat cu 3) au dezamăgit crunt. N-au evoluat prost, ci lamentabil. Și mai trist e că roș-albii riscă să retrogradeze pentru întâia oară într-o istorie de 72 de ani! Nu-i o glumă, pericolul e real, e cât casa!
De admis că, fiind la primul meci oficial după reluarea campionatului, două mai puține decât Sepsi, Dinamo putea reclama, logic, lipsa jocurilor. Implicit, a omogenizării. Ca și faptul că antrenorul său a debutat duminică pe bancă, ba încă într-o zi în care a plouat torențial, de parcă se rupseseră norii.
Dar atât, bucureștenii nu mai au altceva de invocat în apărarea lor. Din contră, cu excepția unei singure faze, arbitrul craiovean Sebastian Colțescu i-a avantajat cât să se umple de rușine și să devină penibil. Din păcate, specialitatea casei la acest „central” excentric, pe cât de dotat, pe atât de risipitor cu talentul și cariera lui.
Importantă, de memorat, pentru că a fost consemnată la 1-0 pentru formația oaspete, faza cu pricina s-a petrecut în minutul 78, cu puțin timp înainte ca Puljici (care a lovit mingea, dar și piciorul adversarului!) să-l „cosească” în careu pe M. Ștefănescu, iar Vașvari să transforme penalty-ul pentru 2-0. Câteva zeci de secunde mai devreme, Celea îl faultase pe Sorescu în suprafața de pedeapsă și Colțescu era obligat să arate punctul cu var. La un eventual 1-1, era posibil ca întâlnirea să capete alt curs și, de ce nu?, să aibă alt deznodământ. Colțescu însă n-a fluierat intrarea lui Celea! Personal, bănuiesc că n-a făcut-o deoarece a aflat în pauză că a greșit flagrant când l-a eliminat pe Tincu în minutul 38.
Într-adevăr, din poziție de ultim apărător, Tincu l-a busculat în careu pe Fabbrini, fault clar, numai că italianul atinsese anterior balonul cu mâna și, conform noilor prevederi regulamentare, trebuia sancționat. Dacă dădea henț la Fabbrini, cum era dator să procedeze și la golul lui Moldoveanu din prelungiri, înscris în aceleași condiții, firește că nu s-ar mai fi pus problema eliminării lui Tincu. Nu zic că fazele au fost ușor de judecat, însă un arbitru FIFA cum e Colțescu n-avea voie să le scape.
Până la urmă, tot răul a fost spre binele lui Sepsi, pe care inferioritatea numerică a ambiționat-o. A mobilizat-o exemplar, împingând-o să depășească și alte momente în care „centralul” a nedreptățit-o. De pildă, când Piscitelli i-a administrat un pumn în plină figură lui Safranko chiar în startul partidei, intervenție între galben și roșu, dar mai degrabă de roșu în opinia lui Cristi Balaj. Sau când, în minutul 50, Montini l-a izbit în cap pe Celea din „foarfecă”, de unde mingea a sărit la Sorescu, care a ratat o ocazie imensă.
S-a mai întâmplat, nu o dată, ca S. Colțescu să arbitreze fantezist. Întrucât el a greșit grav față de Sepsi și la Ovidiu, la 4-1 pentru Viitorul, nu era cazul să fie iarăși trimis la un meci al covăsnenilor. Cum cei de la CCA au memoria scurtă, n-ar strica să le aducem aminte de câte ori gafează.