FCSB joacă, CFR câștigă!

După derby-ul din Gruia, terminat 1-0 pentru campioană, s-a întâmplat ceva inedit: antrenorul învinșilor și-a lăudat jucătorii, iar cel al învingătorilor și i-a criticat!

Ambii au avut dreptate. Deoarece roș-albaștrii au jucat mai mult, mai bine și mai frumos, în vreme ce „feroviarii” mai degrabă au decepționat. Asta gândindu-ne că ei s-au găsit într-o triplă postură avantajoasă. De campioni, de lideri ai play-off-ului și de gazde. Postură care obligă.

În consecință, secundul Vintilă, știți dumneavoastră cine e „principal” la FCSB, a elogiat pe drept cuvânt „atitudinea și dăruirea băieților”. Într-adevăr, impulsionați de Man și de Fl. Coman, aceștia au vrut, s-au străduit. La rându-i, Petrescu a avut destule motive să se declare îngrijorat de modul în care s-au prezentat Deac et Comp. Cu excepția lui Arlauskis, șterși, anonimi.

Sunt însă convins că, dacă n-ar fi obținut victoria, „Bursucul” n-ar fi recunoscut public că „E pentru prima dată de când sunt eu la CFR că FCSB ne-a fost superioară” și că „Echipe mari nu ne-au dominat așa!”. În măsura în care Vintilă a urmărit să-și facă singur curaj într-un moment în care, a admis-o și Gigi Becali, CFR are 90% șanse să ia din nou campionatul, Petrescu a jucat și nițel teatru. Și-a permis să fie foarte aspru cu ai lui pentru că și-a suit sacii în căruță. Oricum, ce spui contează mai puțin decât victoria.

FCSB a oferit, repet, fotbal mai mult și mai frumos. A combinat abundent, și-a creat ocazii de gol mai clare și mai numeroase. A dat însă peste un portar în zi de grație. Măcar în 3 situații, în minutele 40, 64 și 70, când a respins șuturile expediate de Man și Fl. Coman, Arlauskis a intervenit providențial. De aceea, pentru că și-a ținut formația în viață, eu i-aș fi pus lituanianului nota 10.

De partea cealaltă, într-o seară în care n-a sedus, CFR a căutat să-și impună stilul de acum tradițional, pragmatic, economicos, minimalist. I-a ieșit rareori spre deloc, căci oamenii ei de bază, Deac, Omrani și chiar Djokovici, au rămas datori. S-a evidențiat însă, opinia mea, tânărul Itu, pe care Petrescu l-a schimbat abia în minutul 67, după Costache. Altfel, CFR s-a dovedit aceeași echipă eficientă, conform filosofiei că ea trebuie să câștige, nu să placă. Așa a luat „Bursucul” 3 campionate și e la un pas să-l ia și pe al patrulea. De-aia nici nu s-a sfiit duminică seara să tragă de timp fără jenă. Pentru că important e să câștigi indiferent dacă meriți ori nu.

Sigur, improvizatul fundaș stânga Ov. Popescu a comis-o marcând autogolul. Deși pentru prestația lui de ansamblu, cu unele urcări curajoase în ofensivă, i s-ar fi cuvenit, cred eu, o notă mai mare de 3. A comis-o însă și Vintilă. A cărui strategie cu 3 jucători (Man, Fl. Coman și Olaru) trimiși departe de careul propriu la cornere, pentru lansarea unor eventuale contraatacuri, a costat scump. Una că nu s-a declanșat niciun contraatac care să prindă apărarea clujeană pe contre-pied. Alta că, din cauza lipsei de personal, la fiecare lovitură de colț, defensiva din fața lui A. Vlad, rarefiată, dezorganizată, s-a găsit în pericol! Concret, fundașul stânga Ov. Popescu nu trebuia să se afle la stâlpul din dreapta porții în faza autogolului.

În sfârșit, dacă n-a încântat, derby-ul nici n-a dezamăgit. Pentru un meci disputat după o pauză atât de lungă, s-a ridicat uneori la nivelul așteptărilor. Măcar prin echilibru, dacă nu prin virtuozitate și prin risipă de energie. Iar Hațegan a arbitrat autoritar, cursiv, discret. A evitat să se remarce și bine a făcut.