Nepotul indignat

După ce Ilie Năstase a apărut în emisiunea "Prietenii lui Ovidiu", am primit din America un mail iscălit de Mihnea Năstase, fiul lui Costică, fratele mai vârstnic al lui Ilie.

În etate de 53 de ani și domiciliat în Florida, unde profesează avocatura, autorul scrisorii începe prin a se prezenta. Menționând că s-a numărat la un moment dat printre primii 10 tenismani juniori ai lumii, alături de Becker, Edberg și alții, reamintește că a câștigat US Open la dublu în 1984, cu Lavalle. În anul anterior, pierduse împreună cu Rahnosto finala similară de la Wimbledon.

Deși a cucerit mai multe titluri de campion național, a reprezentat România în Cupa Davis și a triumfat în turneul ATP de la San Remo 1990, în tandem cu Prpici, Mihnea nu s-a impus și ca senior. N-a mai entuziasmat, poate și din pricină că, azilant politic în SUA din 1985 și student la Mississippi State University, nu s-a preocupat doar de tenis. Oricum, cea mai bună poziție ATP ocupată la dublu a fost 159, iar la simplu 279. De aceea s-a ales cu puțini bani, 54.828 dolari.

Surprinzător, mailul menționat e unul agresiv, autorul lui făcând reproșuri subsemnatului, deoarece Gazeta l-ar fi omis de pe tabloul învingătorilor de la US Open, dar și, mai ales, lui Ion Țiriac, nașul său de botez, și unchiului Ilie Năstase! În privința tabloului, lucrurile sunt simple. Considerat trădător, lui Mihnea i s-a șters numele până în 1989 din toate clasamentele, anuarele etc. Ulterior, situația a revenit la normal și GSP a operat corecturile necesare. Cine pretinde altceva înseamnă că n-a citit unde și când trebuia.

Altminteri, scrisoarea constituie o reclamație, ca să nu-i zic denunț, împotriva lui Ion Țiriac și a lui Ilie Năstase, acuzați vehement de ingratitudine, de nerecunoștință, în raport cu Costică Năstase! De pildă „Domnul Țiriac, nașul meu, nu ajungea nicăieri fără ajutorul tatălui meu… Când spun naș, vreau să înțelegeți că mi-a fost naș, nu că m-a ajutat vreodată”.

Ilie Năstase e și mai rău luat în tărbacă! Nepotul inventariază nenumăratele situații în care tatăl său, Costică, a sărit să-și apere fratele înaintea autorităților comuniste și l-a salvat, înlesnindu-i plecările peste hotare. „Ilie a fost un om mic. Nu și-a ajutat niciodată fratele, iar pe mine, cât am jucat, numai m-a obstaculat”, mai nota indignat Mihnea.

Evident, n-am de unde ști ce e real și ce fabulație în aceste afirmații. Sunt chestiuni de familie intime, delicate, în care nu-i recomandabil să te amesteci. Ca să nu stârnești polemici fără rost și fără sfârșit. Dacă n-ar fi existat fraza din încheierea scrisorii, „Aduceți-vă aminte că o presă liberă și împarțială este temelia unei adevărate democrații”, probabil n-aș fi acordat atenție „plângerii” expediate din Florida.

Nu-i treaba mea să decid cine are dreptate. Nu dispun de suficiente elemente să judec. Sunt însă sigur că nimeni nu poate contesta importanța lui Ion Țiriac și a lui Ilie Năstase la progresul tenisului românesc, la prestigiul și la gloria acestuia. După cum nu cred că numele de Năstase nu i-a deschis multe uși lui Mihnea în America și pretutindeni.

Oricâte cusururi i-ar găsit unii lui Ilie Năstase, cine-i perfect?!, el rămâne unul dintre cei mai talentați jucători din istorie, fermecător, nepereche. S-ar cuveni să ne mândrim că un compatriot a transformat tenisul din ceaiul scrobit de la ora 5 într-un sport popular, iubit de întreaga planetă. Cumva greșesc, domnule Mihnea?