Floare la ureche?

După ce selecționata U21 a învins-o cu 3-0 pe cea a Ucrainei la Ploiești, cu transpirație, dar și cu noroc, vine rândul primei noastre reprezentative să aibă emoții.

Teoretic, tocmai pentru că întâlnește Insulele Feroe, lanterna roșie a grupei de calificare la Euro 2020, „tricolorii” n-ar trebui să se teamă. De unde fotbaliști competitivi într-o țară a cărei populație, 50.000 de oameni, ar încăpea în blocurile de pe 3-4 străzi din Balta Albă?! Pentru comparație, până și Malta, pe care am bătut-o pe 10 iunie la ea acasă cu 4-0, tot numără de 10 ori mai mulți locuitori decât Feroe.

Marius Mărgărit, trimisul Gazetei la Torshavn, capitala insulară în care se va disputa meciul, ne-a informat că greșit îi numeam pescari pe componenții naționalei feroeze. Corect era și e, ținând cont de meseriile acestora, jucători amatori ori semiprofesioniști, să le zicem tâmplari. Deloc important. Trebuie să ținem însă cont de amănuntul că, dacă nu știu foarte mult fotbal, acești adversari știu să lupte. Întrucât ei nu dau înapoi niciodată, Contra și băieții lui ar comite o gravă eroare subestimându-i pe tâmplarii pregătiți de Lars Olsen. Când afirmăm că nu mai există echipe mici, să luăm în calcul și selecționata Insulelor Feroe. Cea care, aruncând în aer orice pronostic, a izbutit să câștige în fața Greciei la Atena o întâlnire din preliminariile CE 2016.

De notat că surpriza respectivă, cu adevărat imensă, s-a petrecut în urmă cu cinci ani. Mai exact, pe 15 noiembrie 2014. Între timp, feroezii au crescut și au vândut milioane de tone de somon, capitol la care n-au rivali în lume. Generația aceea s-a retras, iar prezenta nu se mai ridică la același nivel. Dovadă că ea a pierdut toate cele șase meciuri jucate în grupa F și e în pericol să-l piardă și pe antrenorul Olsen. În funcție din 2011, tehnicianul danez de 58 de ani pare atât de dezamăgit de ce se întâmplă cu el și cu elevii săi, încât a hotărât să coboare de pe corabia aflată în derivă. Jucătorii sunt însă deciși să-l determine să se răzgândească.

Partida de sâmbătă se anunță dificilă, nicidecum floare la ureche, și din alte motive. Bunăoară, pentru că vremea în Faroe Islands nu-i prietenoasă în general și cu atât mai puțin în aceste zile, când plouă des și bate vântul înghețat. De presupus că „tricolorilor” le va crea dificultăți și gazonul sintetic, din care mingea sare iute și anapoda. Și-ar mai fi ceva. În ideea că peste trei zile România va susține la București, 3.000 kilometri distanță de Torshavn, duelul cu Norvegia, crucial pentru calificare, selecționerul va avea destule probleme de rezolvat. Concret, va trebui să facă echipele în așa fel încât băieții să fie proaspeți sâmbătă, dar și marți. De fiecare dată, în formă maximă. Deși pare simplu, nu e.

Mă îndoiesc că, în ciuda diferenței de valoare dintre cele două reprezentative, Cosmin Contra e liniștit la această oră. Între altele, deduc că intenționează să-i titularizeze pe R. Marin și pe Pușcaș, care nu traversează cea mai fastă perioadă la cluburi. Sentimental, dacă nu chiar conservator, „Guriță” ar începe în Feroe fără Cicâldău, fără Nistor și chiar fără Fl. Coman, preferatul publicului, pentru a-i folosi pe C. Deac și pe N. Stanciu. După cum și pe Mitriță l-ar păstra ca să-i alerge pe norvegieni și să scoată sufletul din ei.

Personal, nu-i doar părerea mea, nu l-aș mai fi trambalat până în Feroe. L-aș fi lăsat pe ex-craiovean să se adapteze la fusul orar de aici antrenându-se cu tineretul lui Rădoi.
Cum sunt posibile surprize de ultim moment, să nu ne grăbim cu speculațiile. Sperând în inspirația lui Contra și, pe baza ei, într-o victorie lejeră, să strigăm Hai, România!