Cana cu lapte
Nu cred că înfrângerea suferită de FCSB, 1-2 cu Astra, a treia într-o partidă oficială în 8 zile, trebuia să surprindă prea tare. Ce pretenții să ai de la o garnitură în care patru jucători, Crețu, Soiledis, Panțâru și Gikiewicz, […]
Nu cred că înfrângerea suferită de FCSB, 1-2 cu Astra, a treia într-o partidă oficială în 8 zile, trebuia să surprindă prea tare. Ce pretenții să ai de la o garnitură în care patru jucători, Crețu, Soiledis, Panțâru și Gikiewicz, abia s-au transferat și, dacă s-ar fi întâlnit pe stradă, probabil că nu s-ar fi recunoscut?! Noroc că la Giurgiu au purtat tricouri de aceeași culoare. De unde relații de joc, ce omogenitate, la o așa formație?!
L-am văzut și auzit după meci pe Vergil Andronache, rămas pe bancă după plecarea lui B. Andone. Mi-a lăsat impresia unui om de bun-simț, cu frica lui Dumnezeu. Dar nu-i în regulă ca o echipă ce visează la titlu să fie condusă de secundul fostului secund! Asta pentru ca patronul să decidă în continuare cine joacă și cine iese, probă că Becali a mărturisit că el a ordonat schimbarea lui Bălașa de luni.
După gafa de la deschiderea scorului, Bălașa merita schimbat. Pe de altă parte, nu-i logic, iar omenește nici atât, ca patronul să-l facă după cum îi vine la gură pe un jucător de 24 de ani, să-l umilească. Tocmai pentru că traversează un moment dificil, Bălașa trebuie ajutat să depășească impasul. E greu de închipuit că, excelent ori măcar util în alte prilejuri, acesta a uitat fotbalul peste noapte.
Astra a arătat ambiție și unitate. Întâi Alexa, apoi Alibec, la fel și tânărul Valentin Gheorghe, le-au dat cu tifla contestatarilor. Antrenorul a gândit inteligent jocul dunărenilor, în timp ce vârful de atac, pasator la golul 1, autorul golului 2, s-a dovedit Number One. Cel mai bun de pe teren.
Alibec a demonstrat încă o dată că are clasă. Uneori e năzuros, cu aere de vedetă neînțeleasă. Dacă te apropii însă de el, descoperi un fotbalist înzestrat, dar și un mare sufletist. Ca unul care a susținut mereu că i se cuvine un plus de atenție, din care pricină i-am și reproșat ex-selecționerului Daum că nu-l băga în seamă suficient, mă bucur sincer că Alibec și-a regăsit forma și liniștea. Sper că-l vor ține, că nu va mai răsturna niciodată cana cu lapte cald.
Luni, ca și FCSB, n-a prins o zi fastă nici Istvan Kovacs. În ciuda valorii sale, „centralul” din Carei a comis câteva erori împotriva formației bucureștene. În opinia mea, cea mai mare s-a petrecut în debutul meciului, când Kovacs n-a fluierat penalty, deși Dima a respins cu mâna centrarea lui Soiledis. Au existat și alte faze controversate, „răsucirea” lui Tănase de către Graovac în careu și posibilul fault al lui Alibec la Panțâru înaintea golului de 2-1 (forță disproporționată?), pe care le-aș include în categoria celor interpretabile. Nu și hențul lui Dima. Nu, acela a fost clar.
Becali a avut de ce protesta, dar a dramatizat în stilu-i caracteristic. Greșelile lui Kovacs anti-FCSB au alimentat speculațiile. Au alimentat suspiciunile celor care afirmă că arbitrii o ajută pe CFR. Aceștia invocă ajutorul primit de campioană la 4-1 cu Chindia, când G. Găman l-a iertat pe Deac de eliminare și a validat golul 3 după un ofsaid flagrant, nesemnalizat de la tușă.
Într-adevăr, așa au stat lucrurile în această etapă. Altădată au stat invers, de aceea zic că nici CFR n-a câștigat acum numai datorită arbitrilor și nici FCSB n-a pierdut doar din cauza lor. Lumea însă observă și comentează. Hagi însuși declara ironic că „Dan Petrescu face totul perfect! Dar ei au marcat dintr-un ofsaid de trei metri!”. Prea devreme de tras concluzii, să avem totuși răbdare.