Avocatul ultrașilor 

Nu-s eu în măsură să decid cine are dreptate, și cât, în polemica încinsă între Rednic și Prunea. Până la un punct, probabil că ambii. Oricum, e trist și regretabil că doi reputați fotbaliști, coechipieri în Ștefan cel Mare pe parcursul […]

Nu-s eu în măsură să decid cine are dreptate, și cât, în polemica încinsă între Rednic și Prunea. Până la un punct, probabil că ambii. Oricum, e trist și regretabil că doi reputați fotbaliști, coechipieri în Ștefan cel Mare pe parcursul a trei ani, au ajuns să sară unul la gâtul celuilalt. Frumos era să nu fi dezgropat securea războiului.

În opinia mea, Rednic greșește măcar în două momente. Când afirmă că la Dinamo a existat liniște după plecarea lui și când le ia apărarea suporterilor. Conform lui, aceștia n-ar avea nicio vină în ceea ce i s-a întâmplat lui Neagoe. Zău așa, ce liniște a fost în anturajul „câinilor roșii” când ultrașii s-au dus cu scandal la hotelul lui Negoiță și la domiciliul lui Bălănescu, unde au protestat și chiar au dat foc?! Rednic a glumit sau ce?

Mai departe, poate că lui Neagoe i s-a tras infarctul și de la țigările și cafelele băute în neștire. Ambele reprezintă factori indiscutabili de risc. Dar sigur i s-a tras și de la presiunea creată permanent de un grup de fani, care l-au contestat încă din ziua în care a preluat echipa.

În condițiile în care nici nu venise bine și ultrașii, declarați public susținătorii lui Rednic, i-au cerut demisia, vehement și repetat, cum să pretinzi că aceștia n-au avut nicio vină în provocarea accidentului suferit de „Geană”?! E ca și cum ai ignora realitatea. Ai sfida-o. 

Referindu-se la meciul cu Craiova, Prunea reclama: „Am văzut în tribună oameni desfigurați de ură. Ne înjurau și el (n.a. Neagoe) era prăbușit pe pistă. Inadmisibil, sunt niște animale, nu oameni! Acesta nu e Dinamo care m-a crescut pe mine”.

Haideți să nu-l credem pe Prunea, cotă parte în războiul la baionetă cu Rednic. Să apreciem că putea să exagereze. Ori chiar că a exagerat. Atunci să-l ascultăm pe Nistor, căpitanul alb-roșiilor, absent în partida respectivă din pricina unei accidentări. „Am asistat la scene de Evul Mediu. Omul (n.a. Neagoe) era aproape de o tragedie, iar ei îl înjurau”, a răbufnit Nistor. Și-atunci, ce curaj să ai, ca să nu-l numesc tupeu, să proclami că fanii sunt inocenți, plasați în afara oricăror bănuieli? Că nici usturoi n-au mâncat și nici gura nu le miroase.

Mă opresc aici tocmai pentru că subiectul îmi displace. Îmi provoacă, scuzați-mă, milă și silă. Când mergi până acolo cu mizeria încât cutezi să-l bălăcărești pe Dinu, una dintre legendele lui Dinamo, ba să-l și ameninți cu moartea, înseamnă că nu mai ai nicio limită. Că ți-ai pierdut nu doar bunul simț și decența, ci chiar controlul.

De acord că Dinu e un personaj incomod, că nu menajează pe nimeni. Numai că una-i una și alta-i alta. Poți să nu fii de acord cu el, să te deranjeze, însă n-ai dreptul să-l ameninți cu moartea, fie și voalat. Nici pe Dinu, nici pe nimeni. Într-o lume civilizată, e interzis așa ceva, chiar se pedepsește drastic.

Or, tocmai pentru că n-a încercat să-i liniștească pe ultrași, Rednic s-a transformat, fără să vrea, în avocatul acestora. Dacă nu și complicele lor. Situația i-a convenit, iar tăcerea lui, pentru că n-au apărut dovezi că s-ar fi implicat direct, i-a îndemnat pe ultrași să acționeze. Și au făcut-o.