A încurcat borcanele!

Cum însuși selecționerul a recunoscut că acest 2-2 de la Oslo a reprezentat "un egal norocos", n-are rost să lungim discuția. În ce scop, din moment ce Norvegia a condus cu 2-0, iar Keșeru a înscris în minutele 76 și 90+2?

Totdeauna îți surâde șansa când reușești să egalezi la una dintre ultimele faze, desi ai jucat slab, maniera „tricolorilor” de vineri seara. Chiar foarte slab. Cu excepțiile Tătărușanu, salvator în trei situații limită, Chipciu, Ianis Hagi și, firește, Keșeru.

La capitolul noroc trebuie pusă și decizia brigăzii ruse de arbitri de a le anula gazdelor un gol valabil la 0-0. Pentru că Henriksen, care a marcat, nu era în ofsaid, îl scotea Chipciu. Altfel, ambele noastre goluri au fost regulamentare. Într-adevăr, la primul, Țucudean se afla afară din joc, însă el n-a influențat faza, cu toate că a vrut să participe la ea. Cu capul, Keșeru a trimis mingea în plasă înainte s-o devieze Țucudean.

În condițiile în care a început totuși curajos, cu două vârfuri, Contra a greșit echipa de start. A încurcat borcanele! Sigur că s-a trezit, chiar în dimineața meciului, lovitură dureroasă, fără R. Marin, accidentat, dar nu i-a ieșit nici cu Grozav, nici cu N. Stanciu, nici cu Anton, nici cu Toșca! Mai ales cu Toșca, depășit des, uneori și ridiculizat, de Odergaard, corect, cel mai în formă dintre adversari.

Selecționerul poate explica de ce a renunțat la Bancu și, în special, la Cr. Manea, fundașii laterali folosiți la 1-2 cu Suedia. Amândoi, mai ales cel din urmă, au comis-o, plasamentul lor vicios determinându-l pe Cristi Geambașu să reclame după întâlnirea de la Stockholm: „Au existat bulevarde pe benzi”. La Oslo, lui Contra i-a ieșit cu Chipciu pe dreapta, nu și cu Toșca pe stânga. Pe partea acestuia, de regulă lăsat rezervă de Răzvan Lucescu la campioana Greciei, nordicii au avut o pâine alba de mâncat. Și s-au servit.

În măsura în care Anton și Grozav s-au văzut puțin, evoluție ce n-a justificat titularizarea, poate nici convocarea!, campionul dezamăgirii s-a numit Nicolae Stanciu. Acesta parcă a uitat fotbalul de când a plecat din L1: de la Anderlecht la Sparta Praga și de acolo la Al Ahli în Arabia Saudită, n-a convins nicăieri! A împlinit 26 de ani și continuă să fie o promisiune mereu amânată. În loc să confirme și să urce, Stanciu decepționează permanent și pierde teren.

Dacă a ratat formula de start, Contra s-a dovedit inspirat la schimbări. Introduși după minutul 60, Ianis Hagi, Țucudean și Maxim au înviorat jocul. I-au dat direcție și avânt. Datorită lor, unui Ianis ce le-a închis gura contestatarilor c-ar fi „băiatul lui tata”, „beizadeaua” și alte mizerii, „tricolorii” au întors meciul. Egalând in extremis, ei au rămas în cărțile calificării, de la care norvegienii și-au cam luat adio. Apropo, l-am auzit pe Contra lăudând naționala lui Lagerback, că-i solidă, cu talie, letală pe contraatac etc. Hai să fim serioși, ea nu contează în fotbalul competitiv, ocupă abia poziția 50 în ierarhia FIFA, e la „și alții”! Bref, n-a jucat Norvegia peste așteptări, a jucat România sub. Mult sub, cu excepția iureșului final.

Referindu-ne și la partea plină a paharului, fie ea mică, să reținem faptul că, revenind de la 0-2 în deplasare, fotbaliștii noștri au arătat sânge rece. Stăpânire de sine, tărie de caracter. Ei stau mai rău, din păcate, la capitolul valorii individuale. Le lipsește clasa. Să interpretăm însă declarația selecționerului, „Ianis va fi sută la sută titular în Malta!”, ca o autocritică și să constatăm dacă a învățat Contra ceva din egalul norocos de la Oslo. Ce și cât.