Țintă ratată 

Deși au venit s-o încurajeze aproape 6.000 de fani, cei mai mulți pe arena din Ștefan cel Mare în prezenta stagiune, Dinamo a pierdut în fața Botoșaniului, 1-2, rezultat în urma căruia va merge din nou în play-out

Practic, repetă contraperformanța din sezonul precedent, dar în condiții și mai proaste. E întâia dată în patru sezoane de L1 disputate în actualul sistem când Dinamo ratează calificarea în faza superioară a campionatului cu două etape înainte de final.

La capitolul recorduri negative trebuie adăugată și eliminarea din Cupa României de către o echipă din eșalonul 3, Csikszereda. O singură oară a mai trăit Dinamo asemenea rușine, în urmă cu 46 de ani. Atunci a scos-o, cu 1-0, Constructorul Galați.

Împotriva Botoșaniului Dinamo a început promițător. A arătat bine, drept pentru care a și deschis scorul. Părea capabilă, după 3-0 cu Iași și 1-0 cu Sepsi, să obțină a treia victorie consecutivă. Și, grație ei, să spere la play-off. Din păcate pentru suporterii „câinilor”, lăsându-i spectatori pe fundașul Mustoe și pe portarul McDermott, Golofca a egalat imediat.

Din clipa aceea, s-a văzut că Dinamo n-are continuitate și suflu, nici relații de joc, ceea ce i-a permis adversarului, organizat, compact, dinamic, să treacă la conducere. La figurat și la propriu. Succesul garniturii moldave va fi pe deplin meritat, logic, consecința unei prestații solide. Dinamo a vrut și nu i se poate reproșa nimic la capitolul atitudine. Ca orice formație încropită din mers și în ultima clipă, făcută pe picior, Dinamo n-a fost însă capabilă de mai mult.

Trebuie menționat că, spre lauda sa, Rednic a schimbat fața echipei. A convins-o să creadă în ea și să lupte. Dar duminică a suferit a patra înfrângere în 14 meciuri, înregistrând o linie de clasament mediocră: 4 victorii, 6 egaluri, 4 înfrângeri, golaveraj 18-20. Cu el pe bancă, Dinamo a strâns 18 puncte din 42 posibile, o rată a succesului de numai 43 la sută, dezamăgitoare. Care nu se ridică la înălțimea prestigiului de care se bucură Mircea Rednic. Totuși, în ciuda bubelor lui, Florin Bratu a încheiat play-out-ul din ediția anterioară pe locul 1. De urmărit dacă Rednic va izbuti asta.

Când mi-am manifestat rezerva față de unele dintre alegerile lui Rednic, dar și neîncrederea că, strângând niște jucători de pe drumuri, liberi de contract și șomeri de luni întregi, va izbuti să urce între primele șase, unii fani alb-roșii m-au luat la rost. Expresia e, firește, un eufemism. Iată însă, consemnez, nu exult, că am avut dreptate. Rezultatele sunt aliatul meu.

Îmi mențin părerea că Rednic a exagerat, ori chiar a greșit, aducând 15 fotbaliști noi, dintre care destui n-au confirmat, McDermott, Mustoe, Aliji, Atmane și alții se situează sub nivelul celor dați afară recent. De notat, iarăși ca fapt divers, că într-o întâlnire în care Dinamo a folosit duminică patru români și 10 străini, tot Nistor a fost cel mai util. Cu scuzele de rigoare, nu iei fotbaliști care acceptă salarii de 4.000 de euro pe lună, dar visezi că vor juca de 15 sau 20.000!

Dacă lui Rednic nu i-au plăcut jucătorii aduși de Bratu și i-a concediat, nici altora nu le plac in corpore cei aduși de el, au acest drept? „La anul tragem să câștigăm campionatul și Cupa”, proclama Rednic fără să pară că glumește. Mai corect era să zică la anul și la mulți ani!