Fără Copos și Lucescu
Datorită unor întâmplări de dată recentă, a crescut speranța suporterilor giuleșteni că George Copos și Mircea Lucescu ar putea reveni alături de echipa lor de suflet.
Asta s-ar petrece într-un moment în care trupa antrenată de Pancu, cu victorii pe linie în cantonamentul de iarnă din Antalya, pare capabilă să promoveze în L2. În acest sens atârnă foarte greu, poate chiar decisiv, sprijinul acordat de Primăria sectorului 1. Edilul șef Daniel Tudorache constituie, cum să-l numesc?, patronul neoficial al noului Rapid, protectorul societății comerciale în care Victor Angelescu deține, cu 40 la sută din acțiuni, pachetul majoritar.
Atitudinea suporterilor e de înțeles. Deși unii dintre ei l-au contestat vehement pe Copos, inclusiv când i-au dus o colivă la unul dintre procesele din Dosarul Transferurilor!, ceilalți l-ar vrea înapoi. Simplu de ce. Deoarece acesta, uneori cabotin, alteori zgârcit, câteodată ambele, a fost om de succes pentru culorile vișinii. Concret, în 21 de ani trăiți de el în Grant, până în 2013, Real Giulești a câștigat două campionate (1999, 2003), de patru ori Cupa și Supercupa României. Niciun alt conducător din istoria Rapidului n-a obținut atâtea izbânzi, statistica nu minte.
Sigur, autorul comparației cu „Farmecul vieții” a comis și greșeli. A plătit pentru ele cu libertatea, știți povestea. Nu mă sfiesc însă să scriu că George Copos i-a făcut Rapidului infinit mai mult bine decât rău. Între altele, i-a deschis drumul spre Europa. De aceea, logic, nu puțini îl regretă și trag nădejde să se întoarcă.
Faptul că, în decembrie 2018, Copos a apărut, surprinzător, la o serbare dedicată Rapidului de Primăria sectorului 1 i-a determinat pe fani să creadă că ar intenționa să revină. Din păcate, nu-i așa, cel în cauză precizându-mi ieri că varianta este exclusă. Că va fi mereu cu inima lângă Rapid, dar atât: „Nici eu, nici copiii mei nu ne vom mai implica niciodată în fotbal! Niciodată, niciodată, niciodată!”. Admite că ar putea să mai contribuie cu un sfat, cu o sugestie, sub nicio formă însă cu bani. Zero șanse. Unul care s-a fript cu ciorbă suflă și-n iaurt, nu?
La fel, adică fără speranță, stau lucrurile și în privința tehnicianului care a adus în Giulești Cupa în 1998 și titlul în 1999. Dacă mai există vreo șansă, măcar teoretică, măruntă, ca George Copos să se răzgândească, nu există niciuna, chiar niciuna, ca Mircea Lucescu să revină acum sau într-un viitor apropiat. În ciuda despărțirii de naționala Turciei, pas greșit pe care și l-a asumat recunoscând că trebuia să meargă la o echipă de club, Luce rămâne un antrenor curtat la nivelul cel mai înalt. Deci nu-i greu de crezut, ci e de-a dreptul imposibil, să aleagă o formație de ligă inferioară, fie aceasta una de care se simte legat sentimental. Solidar cu ea. E ceea ce mi-a declarat ieri.
În consecință, fără să-și mai facă iluzii referitoare la Copos și la Lucescu, Dan Tudorache merită felicitat pentru demersul de a revigora Rapidul, o echipă foarte iubită. Ar fi în interesul unor suporteri devotați, dar și în al întreg fotbalului nostru, ca formația vișinie să renască din propria-i cenușă. Iată de ce o astfel de operațiune se cuvine sprijinită din plin, energic. Atât că, atenție la ce urmează!, Rapid nu trebuie ajutată din bani publici. Ca să nu dea de alte belele și să cadă din lac în puț.