Dezmințirea lui Hagi

După ce Gazeta a scris că FRF l-ar vrea succesorul lui Contra, Gică Hagi a reacționat prompt. Într-un comunicat postat pe site-ul clubului din Ovidiu, dar și într-o convorbire telefonică purtată miercuri dimineață, Hagi a respins varianta lansată de Crăițoiu, […]

După ce Gazeta a scris că FRF l-ar vrea succesorul lui Contra, Gică Hagi a reacționat prompt. Într-un comunicat postat pe site-ul clubului din Ovidiu, dar și într-o convorbire telefonică purtată miercuri dimineață, Hagi a respins varianta lansată de Crăițoiu, Răureanu și Udrea. Poziția acestuia, desemnat în 2003 cel mai bun fotbalist al nostru din ultima jumătate de secol, iar în 2015 și 2017 antrenorul român al anului, e de înțeles. De înțeles e și demersul colegilor enumerați mai sus. Pentru că presa nu se ocupă doar cu certitudini. E în sarcina ei și să speculeze, să găzduiască zvonuri.

Întâi și întâi, nu se pune problema ca Hagi să vină la națională deoarece postul de selecționer nu-i vacant. Numit în septembrie 2017, Cosmin Contra își va încheia contractul, prevăzut cu drept de prelungire, abia în 2020. Într-adevăr, naționala n-a sedus cu el pe bancă. Uneori a dezamăgit. De aceea e de așteptat, chiar previzibil, ca ea să nu ocupe locul 1 în grupa de Liga Națiunilor. Numai că, atenție!, obiectivul trasat lui Contra nu e câștigarea șefiei în LN, ci calificarea la Euro 2020. Cât obiectivul poate fi atins, FRF nu-l va putea rejecta pe Cosmin înainte de termen fără să-i plătească despăgubiri serioase.

Notam că echipa lui Contra n-a rupt gura târgului și-mi mențin părerea. Pe de altă parte însă, cu el la timonă, antrenor lipsit de mare experiență, România a progresat vertiginos în ierarhia mondială. Daum a lăsat-o pe poziția 47, Contra a urcat-o pe 26, locul ocupat astăzi. În plus, în mandatul actualului selecționer, au debutat 13 jucători, majoritatea tineri: Fl. Niță, Bălașa, Bancu, P. Anton, Nedelcearu, Cicâldău, Mitriță, T. Băluță, Man, Al. Ioniță II, Pușcaș, Drăguș, Țucudean. Pe scurt, Contra merită încredere.

Unii își închipuie că, după ce a pregătit naționala patru meciuri oficiale, ocazie cu care a pierdut barajul de calificare la CM 2002, Hagi ar ține morțiș, cu orice preț, să se întoarcă pe banca „tricolorilor”. Din vanitate. Pentru a demonstra că s-a călit, probă că a cucerit titlul cu Viitorul în 2017. Mă rog, că e capabil acum de infinit mai mult decât atunci.

Gică a dezmințit însă ferm. A realizat că, onorând o eventuală ofertă federală, ar trebui să renunțe la Viitorul. Exclude asta, postură iarăși logică. Întrucât a investit la Ovidiu peste 12 milioane de euro, iar ce a ridicat acolo pe șapte hectare în câmp deschis (10 terenuri cu nocturnă, stadion cu 4.500 de locuri, patru corpuri de clădire, hotel în curs de finalizare, sală de sport etc) valorează o avere. L-am întrebat cât? Mi-a răspuns destul, dar trebuie să fie vorba de zeci și zeci de milioane de euro. Vreo 40, spre 50.

Firește că-i este foarte greu, peste putință, să se despartă de ce a construit lângă Constanța. Puternic, caută însă parteneri în speranța că va deveni și mai puternic. S-a interpretat greșit c-ar dori să vândă. Fals, a fost, este și va rămâne acționar majoritar la Ovidiu, din care cauză nu pare interesat de națională. Ca să evite un conflict de interese.

Fără să jignesc pe cineva, consider că treaba pe care o face Hagi acum, căci a dat recent 18 jucători loturilor A și U21, e mai importantă decât oricare alta. Mult mai importantă.