Cui îi mai e dor de Daum?!
După ce sâmbătă a bătut Israelul la Netanya, "naționala" noastră a învins marți Suedia la Craiova și e pentru întâia oară după multă vreme că reușește să lege două victorii într-un interval scurt.
Să nu ne entuziasmăm, deoarece meciurile respective au fost amicale, de verificare, capitol la care „tricolorii” n-au stat niciodată rău.
Să subliniem însă, bilă albă, că partidele în discuție au spulberat judecata, mai degrabă prejudecata, conform căreia fotbaliștii români n-ar fi capabili să joace la un standard mulțumitor la distanță de 3 zile.
Asta se întâmpla când ei erau angrenați, cu ani în urmă, exclusiv în campionatul intern. De când au ieșit afară, iar unii s-au și întors, lucrurile s-au schimbat în bine.
Să observăm că, gata să sufle și-n iaurt, Contra a folosit la Craiova o garnitură substanțial modificată față de Netanya. N-a mai apelat deloc la Niță, Benzar, Bancu, Budescu și Deac, ca să înceapă cu Tătărușanu, Manea și Toșca. Pe Nedelcearu, pe Rotariu și pe Man i-a băgat pe parcurs. Cu excepția lui Lung jr și a lui Moți, pe Lobonț nu-l mai punem la socoteală, „Guriță” a rulat întregul efectiv. A produs și 5 debuturi, Anton, Cicâldău și Mitriță la Netanya, Nedelcearu și Man la Craiova, dublând astfel numărul jucătorilor lansați de el în reprezentativă. Media lor de vârstă, a evidențiat joi Gazeta, e de 23,6 ani. Fiind ridicată, mă îndoiesc că are darul să-i liniștească pe adepții primenirii cu orice preț. Tipi din ce în ce mai vocali, nu și mai convingători, pe rețelele de socializare.
Am spus și repet, e indicat ca „naționala” să includă, fie și numai la nivel de lot, cât mai mulți tineri. În măsura în care ei există și justifică promovarea, e de dorit asta, dar nu și obligatoriu. Tocmai pentru aceștia s-au înființat selecționatele U17, U19 și U21. Altminteri, susținătorilor ideii întineririi forțate le-a închis gura Pintilii, care a fost, părere personală, jucătorul român numărul 1 pe ansamblul celor două teste. Sigur, Stanciu a înscris un gol superb cu Israelul, iar Rotariu, în creștere de formă, l-a imitat cu Suedia, bravo lor! Pintilii a părut însă cel mai constant și mai util, „pistonul” de la mijlocul terenului, omul fără plămâni. El va împlini 34 de ani pe 9 noiembrie.
Corect e să nu ne îmbătăm cu apă rece că am bătut Suedia. De fapt, am bătut echipa de rezerve a Suediei. Din garnitura utilizată pe San Siro, la acel glorios 0-0 ce le-a adus scandinavilor calificarea din baraj la Mondialele organizate de Rusia, selecționerul Andersson n-a avut niciun titular pe „Oblemenco”! I-a introdus după pauză pe Toivonen, Berg, Claesson și S. Larsson, senatori de drept la Milano, dar aceștia au jucat la Craiova, luați împreună, doar 33 de minute!
Amicalul de marți n-a sedus. Dar am văzut, copy-paste după sâmbătă, o echipă a României montată, ambițioasă, luptătoare. Care a răspuns prompt și fără teamă intrărilor aspre ale nordicilor. Așa a demonstrat că ține la tăvăleală și nu dă înapoi, implicare suferindă în mandatul lui Daum. Tehnician pe care trebuie că-l mai regretă numai cei ce vor să se afle în treabă și să pară interesanți. Doar acestora, nostalgici fără obiect, le-o mai fi dor de neamț.
De acord că publicul oltean, din păcate, împărțit în tabere puse pe harță și pe plătit polițe, i-a mobilizat pe băieții lui Contra. Dar marele merit, cel mai important, îi aparține lui Contra însuși. Antrenorul care, obținând a 4-a izbândă din 6 partide, a readus „naționala” pe linia de plutire. I-a oferit un plus de curaj și, element esențial, încredere în sine. Pasul următor, confirmarea pe plan internațional, se anunță însă infinit mai greu. El va fi marele examen și pentru selecționer.