Situație ingrată

Iată una din consecințele inițiativei lui Becali, picată ca nuca-n perete. Probabil însă că vor mai fi și altele. La fel de păguboase.

Deși bătălia pentru titlu e în curs de desfășurare, căci play-off-ul abia a început, Gigi Becali a dat din casă cum că negociază cu Rednic pentru ca, din vară, acesta să preia echipa roș-albastră. „L-am sunat pe Rednic și mi-a spus că se gândește dacă vine la Steaua!”, s-a exprimat latifundiarul într-un cerc de prieteni. Numirea lui Rednic ar însemna, automat, înlocuirea lui Dică, indiferent dacă FCSB va câștiga ori nu campionatul.

Opinia mea, și nu numai, e că Becali a greșit în clipa în care, având antrenor, a intrat în tratative cu altul. Chiar dacă pare să fie vorba despre niște simple tatonări, mai degrabă discuții decât decizii. Alții însă, nici ei puțini, apreciază că ex-parlamentarul a procedat corect. Asta și în ideea că, admiteți apropierea, omul gospodar își face vara sanie și iarna car. Acum e iarnă, nu?

Firește că tehnicienii Rednic și Dică nu se află pe picior de egalitate. Mai vârstnic cu 18 ani, 56 (luna viitoare) față de 38 (în mai), cel dintâi posedă un CV impresionant și net superior. Dublu campion al României, cu Rapid în 2003, cu Dinamo în 2007, a mai lucrat în Arabia Saudită, în Rusia, în Azerbaidjan și în Belgia, unde a pregătit pe Standard Liege, pe Gent și, până deunăzi, pe Mouscron.

Rednic chiar e un nume și un renume în lumea antrenorilor. Are experiență și un palmares imposibil de tăgăduit până și de cei care, poreclindu-l Strâmbul, îi găsesc cusururi extraprofesionale. Că mai umblă cu bârfa în vestiar, că și-a băgat în fotbal fiica pe post de impresar și i-a oferit uneori procente din transferuri etc. Greu însă de crezut că Rednic, deși perceput ca dinamovist după ce a îmbrăcat tricoul alb-roșu în peste 200 de meciuri, nu s-ar descurca la FCSB. Fie și împotriva unor suporteri, Becali ar avea suficiente motive să-l aducă.

Atât că, reversul medaliei, nici Dică nu-i de subestimat. În ciuda faptului că e debutant în Liga 1 și încă n-a obținut licența PRO, ca și Florin Bratu în Ștefan cel Mare. În paranteză fie spus, ambii sunt foști internaționali și, cutez să afirm, antrenori promițători, de perspectivă. Numai că ei nu dețin licența ce le-ar permite să activeze ca principali în L1. Așa că s-a apelat, precum în cazul mai vechi al lui Rădoi, la un subterfugiu. S-a ocolit ROAF. Elegant, dar s-a ocolit, ceea ce nu-i normal. Ar trebui să înțelegem, să fi înțeles mai demult, să respectăm regulile, bune ori rele, pe care noi înșine le-am stabilit. Nu să inventăm excepții peste excepții pentru a le încălca.

Revenind, colegii Crăițoiu și Udrea au realizat pe 7 martie o excelentă analiză, pe parcursul căreia au demonstrat că Dică e tehnicianul care a produs cel mai mult pentru club în ultimii 3 ani din punctul de vedere al rezultatelor, al banilor și al numărului de spectatori! Cum el i-a depășit pe Reghecampf și pe Rădoi la capitolele menționate, logic că, referindu-se în gura mare la despărțirea de Dică, Becali a comis o gravă eroare. A ieșit în decor. Putea să plănuiască schimbarea, nu-l oprea și nu-l oprește nimeni, era însă obligat să se abțină. Să nu se trezească vorbind despre asta în plin sezon competițional! Ba chiar, auzind că circulă un asemenea zvon, era de datoria lui să-l dezmintă neîntârziat și ferm.

Clar că neinspirata intervenție a patronului i-a periclitat autoritatea lui Dică. Implicit, l-a pus în situația ingrată ca indicațiile lui să fie mai rar spre deloc executate. El să zică, el să audă, probă că a și răbufnit zilele trecute, după 1-2 în testul de la Chiajna: „De ce am mai luat amicalul ăsta dacă nu mă ascultă nimeni?!”. Iată una din consecințele inițiativei lui Becali, picată ca nuca-n perete. Probabil însă că vor mai fi și altele. La fel de păguboase.