Ce atâta tevatură?!

Când prestația cavalerilor fluierului de pe Jose Alvalade părea să se fi uitat, președintele lui Sporting, Bruno de Carvalho, a turnat gaz peste foc.

Gazeta a relatat în ediția de vineri, 29 septembrie, că meciul Sporting Lisabona – FC Barcelona din grupa D a Ligii Campionilor, încheiat 0-1, a stârnit un val de comentarii malițioase ale gazdelor la adresa arbitrajului brigăzii conduse de Ovidiu Hațegan.

Parcurgând presa din Lisabona, m-am lămurit încă o dată că acesteia nu-i place când echipele portugheze pierd. Prevenit că ea nu suportă înfrângerile, m-am gândit că n-are rost să intru în vorbă. Că e mai bine să las lucrurile cum au căzut. Numai că intervenția recentă a președintelui lui Sporting, care s-a vrut ironică și a fost doar deplasată, m-a îndemnat să mă situez de partea „centralului” din Arad.

Fredonând aceeași melodie, ziarele lusitane l-au desființat pe Hațegan. L-au făcut cu ou și cu oțet după cum urmează: „O calamitate” (O Jogo), „Aflat într-o noapte mizerabilă, scandaloasă în termenii cartonașelor și cu un 11 metri neacordat la Dost” (Record), „Sporting persecutată de un arbitru cu o prestație oribilă” (A Bola) etc. La fel s-a exprimat și Jorge Jesus, antrenorul „leilor” reproșând că „Arbitrul ne-a luat agresivitatea. Ne-a dat cartonașe pentru tot și pentru nimic”.

Când prestația cavalerilor fluierului de pe Jose Alvalade părea să se fi uitat, președintele lui Sporting, Bruno de Carvalho, a turnat gaz peste foc. Fostul lider al galeriei, recunoscut ca gură bogată, a postat pe Facebook că „Balonul de Aur e oferit celui mai mare artist din fotbal, deci un român va primi trofeul în acest an. Hațegan e artistul anului”.

S-o luăm metodic, fără a înțelege însă pe deplin, pentru că nu-i de înțeles, ce i-a enervat atât de rău pe portughezi. În fond, pe Sporting a bătut-o greu, încă la limită, Barcelona lui Messi, una dintre cele mai redutabile echipe de pe continent, dacă nu și din istorie. Zău așa, ce atâta tevatură, ce atâta aoleală?!

Mai întâi, să scoatem din discuție reclamatul 11 metri la Dost, pentru că el n-a existat. Un neutru, Gazzetta dello Sport, preciza că „n-a fost penalty”. În rest, Hațegan a avertizat 6 jucători de la Sporting și numai 2 de la Barca, dar impresia generală e că a recurs justificat la cartonașe ca să nu scape meciul din mână. În condițiile în care gazdele începuseră agresiv, la intimidare. Protestând la fiecare minge.

Dar nici așa nu se poate afirma că le-a luat agresivitatea, din moment ce în prima repriză „centralul” le-a arătat lusitanilor doar 3 „galbene”, în minutele 6 (Gelson), 26 (Coentrao) și 40 (Doumbia)! Jesus și președintele Carvalho sunt rugați să caute explicații pentru eșec în altă parte. Nu să exagereze pe seama arbitrului.

Rezumând, nu pretind că Hațegan n-a greșit miercuri seara. Deși n-a strălucit, nici n-a comis erori majore care să influențeze rezultatul, să-l vicieze. N-a inventat un penalty, n-a dictat o eliminare din burtă etc. N-a excelat, de acord, dar n-a stricat meciul, nu l-a dat peste cap ca să-l scoată portughezii țap ispășitor!

Ca unul care am scris că Hațegan s-a bucurat permanent de tratamentul privilegiat al CCA, care l-a trimis la partide mai ușoare de Liga 1, am simțit nevoia să-l apăr acum, convins că e victima unei nedreptăți. În fond, am văzut atâția arbitri occidentali greșind mai grav decât el fără ca presa să-i pună la zid, iar UEFA să-i oprească de la delegări.

Nici măcar de la întâlniri foarte importante. În fine, dacă se poate vorbi despre ghinionul lui Hațegan de a locui la Arad, nu la Paris, Madrid, Milano ori Hamburg, hotărăște fiecare dintre cei care au priceput ce-am dorit să spun.