Exces de zel

În cele două săptămâni cât am absentat din țară, campionatul a mai pierdut câteva valori, mă gândesc în special la Răzvan Marin și la Dorin Rotariu. E rău că trebuie să exportăm engros, dar și mai rău e că jucătorii […]

În cele două săptămâni cât am absentat din țară, campionatul a mai pierdut câteva valori, mă gândesc în special la Răzvan Marin și la Dorin Rotariu. E rău că trebuie să exportăm engros, dar și mai rău e că jucătorii sunt din ce în ce mai tineri. Și așa, din păcate, puținul devine și mai puțin. Drept urmare, pe lângă interesul din jurul competiției, scade și numărul spectatorilor în mod îngrijorător, dramatic.

Totuși, reluarea stagiunii a oferit multe meciuri de calitate, decente, peste impedimentul terenurilor dificile și al ceții. S-a jucat cu tragere de inimă, iar unele partide, în special CFR Cluj – Steaua, au plăcut, au captivat. Au avut ritm, nerv, tensiune. Deși desprinsă la 4 puncte în fruntea clasamentului, Viitorul n-a sedus în Ștefan cel Mare și a câștigat oarecum norocos. Sigur, Hagi face o treabă extraordinară la Ovidiu, însă formația lui de puști, să mă ierte cel care a împlinit duminică 52 de ani, la cât mai mulți!, nu prea arată a campioană. Are înainte drum lung și sinuos. Mai degrabă Craiova dă impresia că-i mai matură, mai legată. Dacă-mi permiteți, mai echipă.

În Gruia, CFR și Steaua au terminat 1-1, rezultat echitabil. Dârze și organizate, gazdele nu s-au lăsat impresionate de pretențiile roș-albaștrilor, în continuare cotați cu prima șansă la titlu. Steaua suferă însă din pricina lipsei de omogenitate, consecință a politicii lui Becali de a vinde pe bandă rulantă. N-o fi Reghecampf tehnicianul cel mai inspirat, probă că l-a titularizat pe Jakolis, care va rata într-o repriză 3 ocazii imense!, dar cum să stabilească el relații de joc și să obțină unitate când lucrează mereu cu alt lot?!

De la precedenta întâlnire cu CFR, 1-2 la București, lui Reghe i-au dispărut 7 jucători din cei 14 folosiți pe 22 septembrie 2016, jumătate din efectiv! Să convenim că toate cluburile vând, pretutindeni. Numai că fiecare are, sau ar trebui să aibă un plan, o măsură, o politică. Politica Stelei e păguboasă, ea servește buzunarului, nu performanței, voi dezvolta mâine subiectul.

Unanim socotit o variantă riscantă, „centralul” Adrian Cojocaru a ieșit bine dintr-o confruntare presărată cu evenimente. A judecat corect majoritatea fazelor, nu și pe aceea în care înclin să cred că trebuia să acorde penalty la De Amorim: acesta a fost împins în careu de Sorsa în minutul 44, la 0-1, neglijență clară a clujeanului. Opinia mea, doar a mea?, e că arbitrul gălățean a exagerat când l-a pedepsit pe Alibec cu al doilea „galben” pentru simulare. Cojocaru va face exces de zel și la sancționarea lui Deac, asta în ideea că nu orice cădere a unui jucător înseamnă automat simulare.

La debutul său (excelent) la Dolce Sport pe post de analist, Cristi Balaj l-a apărat pe Cojocaru, susținând că acesta a avut o acoperire regulamentară la deciziile care au dus la eliminări. Fără să-l contrazic pe băimărean, îndrăznesc să afirm că, pe lângă litera regulamentului, arbitrul e dator să țină cont și de spiritul jocului. Altminteri, la fiecare lovitură de colț, ar trebui să intervină pentru că nu există corner la care să nu se petreacă măcar o neregularitate.