Victima de serviciu

Steaua a bătut-o a 11-a oară la rând pe Viitorul, numai că a făcut-o mai greu decât a indicat scorul de 2-0. Dacă formaţia lui Reghecampf a deţinut iniţiativa, cea a lui Hagi s-a dovedit mai periculoasă, şi-a trecut în […]

Steaua a bătut-o a 11-a oară la rând pe Viitorul, numai că a făcut-o mai greu decât a indicat scorul de 2-0. Dacă formaţia lui Reghecampf a deţinut iniţiativa, cea a lui Hagi s-a dovedit mai periculoasă, şi-a trecut în cont mai multe şuturi la şi pe poartă. Conform obiceiului, Viitorul a plătit iarăşi tribut naivităţii, asta în condiţiile în care doi oameni le-au întins o mână de ajutor roş-albaştrilor, Florin Niţă şi George Găman. Prinzând sau respingând numeroase mingi dificile, portarul s-a dovedit din nou MVP-ul Stelei şi al meciului. A şi primit, absolut corect, cea mai mare notă acordată în partida de duminică, 8.

Evit să fiu socotit o dată în plus zurbagiul care strică atmosfera la „naţională” înaintea unui meci foarte important cum se anunţă cel de vineri cu Polonia, însă nu-mi pot reprima stupefacţia că Daum nu l-a chemat la lot pe Fl. Niţă, de departe cel mai în formă goal-keeper din Liga 1, ci pe Cojocaru, nicio apariţie între buturile lui Crotone, locul 20 din 20 în Serie A! Martor al unei glume nesărate, mă opresc aici, ca să nu-i irit şi mai tare pe admiratorii lui Daum. Selecţioner ale cărui opţiuni le găsesc uneori bizare, chiar imposibil de justificat. Dincolo de ele, cred că România va putea să învingă Polonia pe 11 noiembrie.

„Centralul” Găman i-a oferit un impuls Stelei, a servit-o, în faza în care, în minutul 17, a fluierat penalty într-o situaţie discutabilă. Într-adevăr, Brandan l-a lovit pe Ad. Popa în piciorul stâng, numai că nu într-atât încât acesta, care-i pasase deja lui De Amorim, să cadă ca retezat, repede şi teatral. Părerea majorităţii specialiştilor e că nu se impunea 11 metri. Arbitrul craiovean a comis-o şi împotriva Stelei spre finalul primei reprize, când nu l-a eliminat pe Purece după ce acesta îi spărsese cu cotul arcada lui Muniru şi-l umpluse de sânge. Culmea, Găman nici măcar nu l-a avertizat pe constănţean!

Sigură pe ea, asta neînsemnând că marşez la ideea vreunei înţelegeri prealabile, vicecampioana nu s-a omorât cu firea în faţa victimei de serviciu. S-a mulţumit să fie mai pragmatică, mai realistă, însă atât. A lăsat impresia că nu ia lucrurile foarte în serios, atitudine care l-a deranjat pe Becali. Mai diplomat în declaraţii, Reghecampf n-a fost nici el foarte încântat de randamentul tuturor băieţilor săi, probă că l-a introdus pe Aganovici în minutul 50 şi l-a scos în 75! Reghe a ştiut însă să se controleze, n-a răbufnit ca latifundiarul.

O echipă gen Steaua, cu 3-4 jucători abia veniţi şi cu tot atâţia accidentaţi, nu-i lesne de gestionat. Fanilor care mai scrâşnesc din dinţi, căci nimeni nu se mai bucură azi de unanimitate, Reghe le răspunde convingător cu argumentul unei apărări etanşe, numai 10 goluri primite în 15 întâlniri de Liga 1, dar şi, mai ales, cu poziţia de lider. Continuă să i se reproşeze, uneori cu temei, că prea-i roteşte pe jucători, că-i mută de pe un post pe altul şi de pe o bandă pe alta, că nu mai înţeleg nici ei unde li se cere să joace! Aşa a făcut acum cu Ad. Popa, aripa transformată în vârf, experiment ce-a dat roade, „Motoretă” fiind cel mai activ dintre roş-albaştri. De văzut însă de câte ori va merge la apă acelaşi ulcior.