Craiova visează

Pe lângă că îi suflă în ceafă Stelei, trupa lui Mulţescu a prestat sâmbătă un fotbal de clasă la Mediaş

Am evitat o vreme să scriu despre CSU. N-am ştiut dacă e sau nu succesoarea Craiovei Maxima după ce Mititelu şi CraiOlguţa au primit fiecare câte o hotărâre judecătorească favorabilă! Sincer, nu ştiu nici azi. Am decis să scriu însă deoarece CSU, clonă ori nu, se află pe o pantă ascendentă, trage la titlu şi continuă să câştige de partea sa publicul din Oltenia. Pe lângă că îi suflă în ceafă Stelei, trupa lui Mulţescu a prestat sâmbătă un fotbal de clasă la Mediaş. A oferit la 2-2, mai ales în repriza secundă, un meci entuziasmant, poate cel mai frumos din actualul sezon. La spectacol a contribuit, fireşte, şi formaţia locală, „o nucă tare”, cum o caracteriza Cristi Pustai. Nu întâmplător, tehnicianul Gazului e alintat Profesorul.

Apropo de Mulţescu, oraşul l-a primit cu neîncredere, cu răceală. Fanii au reclamat etatea celui mai vârstnic antrenor din Liga 1, va împlini 65 de ani pe 13 noiembrie, dar şi trecutul său dinamovist. „Câinii” sunt priviţi ca duşmanii tradiţionali ai Craiovei. Muncitor şi serios, dar şi îndrăzneţ, Gigi Mulţescu n-a întârziat să demonstreze că poate reuşi acolo unde alţii au clacat. Între altele, lui i se datorează spiritul ofensiv al echipei, dorinţa de a ataca fără teamă de adversar. Din acest punct de vedere, afirma deunăzi preşedintele Marcel Popescu, originar din Corabia, judeţul Olt, „Gigi e ca atitudine mai oltean decât mulţi dintre noi”. Spre lauda lui, Mulţescu a transformat rezerva publicului în simpatie.

Altfel, Vătăjelu, Băluţă şi Ivan, primii juveţi, celălalt dâmboviţean, sunt vedetele care dau ritm şi culoare Craiovei. Dintre ei, doar Ivan a prins de 3 ori echipa naţională, debutat de „ruginitul” Iordănescu la 18 ani! Născuţi în 1993, Vătăjelu şi Băluţă mai aşteaptă, după ce Daum l-a anunţat pe Vătăjelu în lotul lărgit cu Muntenegru şi a renunţat la el. Acum l-a sărit din schemă şi pentru partida cu Polonia din 11 noiembrie, la care i-a chemat însă, nu e nicio glumă, pe Cojocaru, care n-a apărat un minut la Crotone, pe Enache, pe Latovlevici, pe St. Filip, rezervă la Dinamo contra Pandurilor, pe alţii!

Ferm în defensivă, fâşneţ şi eficient în atac, autor a două goluri, între care unul cu Steaua, cu calităţi convingătoare şi de mijlocaş, căpitanul Craiovei ar merita convocat înaintea oricărui fundaş, dar uite că nu e! Mă opresc însă aici ca să nu-i zgândăresc prea tare pe neosteniţii aplaudaci ai selecţionerului neamţ.

Surprinzător, e pace în Bănie, acolo unde apele erau mereu agitate întrucât, cum se ridica un jucător sau antrenor, se şi năpusteau doi, trei ori mai mulţi să conteste. Domneşte liniştea şi deoarece CSU n-are restanţe la nimeni. Salariile nu-s foarte mari, dar se plătesc la timp. Din Bucureşti, investitorii Mihai Rotaru, Adrian Andrici şi Laviniu Beze, pe care nu i-am cunoscut personal, îi lasă pe Popescu şi pe Mulţescu să lucreze fără presiuni, nu-i sâcâie. Şi datorită lor, Craiova visează cu ochii deschişi, sperând că istoria glorioasă de odinioară se va repeta. Pe moment, CSU reprezintă o promisiune, însă drumul până la certitudine pare drept şi scurt. Poate chiar e.