Plapumă scurtă

Și pentru că s-a întărit în această vară, probabil că Steaua a ajuns echipa numărul 1 din fotbalul românesc, cea mai autorizată candidată la titlul de campioană.

Probabil ori chiar sigur. Când vine însă vorba despre grupele Champions League și despre un adversar de calibrul lui Manchester City, ne dăm seama repede că plapuma roș-albastră e scurtă. Ne lămurim fără plăcere, dar trebuie să acceptăm realitatea.

Ca să fim sinceri, nici nu prea era de așteptat altceva marți seara câtă vreme formația gazdă a plătit 200.000 de euro pentru titularul Vl. Achim, iar cealaltă 55 de milioane pentru Stones, un fundaș! Pentru a pune punct comparațiilor, să mai reamintim două lucruri. Că lotul lui Man City valorează de 22 de ori mai mult decât al Stelei și că Guardiola primește într-o săptămână, hai într-o săptămână și o zi, salariul lui Reghecampf pe un an!

Spre tristețea tribunelor arhipline, aceste diferențe s-au confirmat pe parcursul duelului de la București, început abrupt, la baionetă. Deși Aguero a ratat două lovituri de la 11 metri, la cea dintâi Fl. Niță trăind clipa lui de glorie, echipa britanică a deschis scorul și s-a desprins la 2-0, când fostul ginere al lui Maradona a răzbunat erorile de la punctul cu var, în mod logic, conform cursului partidei. Man City s-a dovedit echipa clar mai bună. În ciuda ocaziei lui N. Stanciu din startul întâlnirii și a câtorva accelerări izbutite de Ad. Popa, cel mai activ jucător al bucureștenilor, Steaua a fost copios dominată de un partener net superior. În absența lui Pintilii, ea a pierdut centrul terenului și nu l-a mai recâștigat. Depășită, uneori umilită, supusă unei dominări și unei presiuni permanente, vicecampioana noastră a avut nevoie să fie salvată în câteva rânduri de același inspirat Fl. Niță.

Îndată după pauză, când Nolito a înscris pentru 3-0 de la limita ofsaidului, filmul s-a rupt definitiv. Spre necazul fanilor, Steaua a continuat să sufere, ba s-a și transformat într-o umbră, a devenit un sac de box. A căutat fie și un unic prilej de virtuozitate, golul de onoare, dar nu l-a găsit întrucât e o utopie să-ți imaginezi că poți să o bați pe Manchester City cu un fundaș care nu știe unde să stea ca Enache, cu un mijlocaș rudimentar ca Muniru și cu un atacant crud ca Tudorie. Cum până și N. Stanciu, socotit cartea câștigătoare, s-a pierdut în anonimat, nici măcar intervențiile spectaculoase ale lui Fl. Niță n-au mai salvat nimic, același Aguero marcând golurile 4 și 5.

Dacă îi lași spații libere unui adversar de talia „cetățenilor” lui Guardiola și îi permiți să paseze nestingherit în zona centrală, te cureți pe mâna ta, te sinucizi. E ceea ce i s-a întâmplat trupei lui Reghe pe Național Arena.

Eliminată din C1, căci trebuie să fii nebun să crezi că mai are vreo șansă de calificare, Stelei îi rămân grupele Europa League și competițiile interne. Nu-i puțin, însă e altceva, chiar și ea trebuie să accepte trista realitate amintită mai sus.