Despărţirea de General (1)

Permiteţi-mi să mă îndoiesc că Iordănescu se va întoarce la Casa Fotbalului. Măcar două motive îl vor împiedica să accepte oferta federală, una nici foarte clară, nici foarte ispititoare

Socotind că azi e ultima lui zi de concediu, Anghel Iordănescu ar trebui să se prezinte luni la FRF. Nu pentru a mai lucra cu „tricolorii”, în acest scop a fost angajat Christoph Daum, ci pentru a-l consilia pe preşedinte. Răzvan Burleanu nu s-a exprimat foarte clar, dar a dat de înţeles că i-a rezervat Generalului, scos şi de la şefia Comisiei Tehnice, un post mai degrabă decorativ. De băgător în seamă. Cum însă a mai ocupat şi înainte de a i se încredinţa iar „naţionala” în octombrie 2014.

Permiteţi-mi să mă îndoiesc că Iordănescu se va întoarce la Casa Fotbalului. Măcar două motive îl vor împiedica să accepte oferta federală, una nici foarte clară, nici foarte ispititoare. Unul ar fi acela că oricui îi e greu să interpreteze rolul unui figurant într-un serial în care a jucat în majoritatea episoadelor rolul principal. La cât de mândru îl ştiu pe Puiu, pe care-l cunosc de aproape jumătate de secol, bănuiesc că va refuza propunerea. Dar mă voi bucura să mă înşel, fie şi numai calculând că oricărei federaţii din lume i-ar prinde bine experienţa unuia cu CV-ul lui Iordănescu.

Motivul numărul 1 pentru care am mari dubii că Generalul va reveni e că, poate neintenţionat, vorbind gura fără el, Burleanu l-a jignit profund în clipa în care a sugerat că a făcut selecţia pe ochi frumoşi! Habarnam n-a afirmat-o direct. A insinuat-o însă când a spus despre Gigi Becali, unul dintre criticii lui Daum (nu şi Reghe, care şi-a nuanţat public poziţia), că „pierde teren deoarece nu mai are niciun contact să influenţeze convocările la echipa naţională”. Evident, declaraţia lui Burleanu induce ideea că steliştii n-au ajuns la lot pe merite, ci graţie sforilor trase de Becali. A manevrelor acestuia.

Cu părere de rău, refrenul sună fals. Dacă lucrurile ar fi stat conform descrierii prezidenţiale, atunci Burleanu şi cei din conducerea FRF ar trebui să sară în sus de bucurie auzind anunţul lui Becali că unii jucători roş-albaştri se gândesc să nu mai vină la „naţională”. Asta ca reacţie, indiscutabil deplasată, la instalarea lui Daum. În fond, cum să-ţi pară rău după nişte fotbalişti „vopsiţi” şi traşi de păr, chemaţi la lot prin presiuni şi prin intervenţii?! Recomandabil e ca ei să ne lase-n pace!

Nu pretind, Doamne fereşte!, că Becali n-are bube. Mi-e greu să susţin însă că el ar fi încercat, iar de reuşit şi mai puţin, să-l determine pe Iordănescu să aducă la Mogoşoaia şi ulterior la Euro vreun stelist care să nu justifice convocarea. Ca atare, găsesc deplasat, chiar mincinos, să-l acuzi pe General că a selecţionat pe pile. Despre sentimente ori despre simpatii putem vorbi, dar nu şi despre altceva.

Fără să fiu fan Steaua, Becali nici atât, nu mă sfiesc să scriu, înfruntând riscul de a dobândi noi duşmani, că steliştii s-au numărat în aceşti ani printre fotbaliştii noştri de top. Poate că Iordănescu i-a convocat din nostalgie că el însuşi a jucat şi a antrenat în Ghencea. Iarăşi însă atât. A merge mai departe şi a decreta că a ascultat de ordinele lui Becali şi i-a apărat interesele e o exagerare, chiar un neadevăr. Înainte de a relua subiectul, sunt convins că şi când a greşit, ceea ce i s-a întâmplat mai des în ultima perioadă, Iordănescu a greşit pe barba lui. Mai vorbim mâine.