Impresie greşită

Mulți trăiesc cu impresia că Hațegan a fost pedepsit şi expediat din Franţa deoarece a arbitrat prost

Mărturisesc că nu mă dau în vânt după Ovidiu Haţegan, care a condus două meciuri la Euro 2016 şi va împlini 36 de ani pe 14 iulie. Îi respect ascensiunea, dar nu-l consider arbitrul român numărul 1. E cel mai bine cotat, ceea ce înseamnă însă altă mâncare de peşte. Number one continuă să fie, opinie mai largă, Cristi Balaj, exemplu de seriozitate, de constanţă şi de echilibru, urmat de Alexandru Tudor. Cel mai talentat mi se pare Sebastian Colţescu. Numai că, din păcate, acesta iese cam des în decor.

Rândurile de faţă nu-şi propun să-l laude pe Haţegan, primul „central” român delegat la un turneu final continental după 28 de ani, de la Ioan Igna încoace, ele încercând doar să lămurească o chestiune referitoare la arbitrul menţionat. Despre care mulţi, îndemnaţi şi de prietenul Alin Buzărin, trăiesc cu impresia că a fost pedepsit şi expediat din Franţa deoarece a arbitrat prost. Impresie greşită, lucrurile n-au stat aşa. Chiar dacă Haţegan a luat o decizie controversată în partida Italia-Irlanda, 0-1, când nu le-a acordat penalty insularilor, nu din cauza fazei respective a ajuns el mai devreme acasă.

Într-adevăr, fundaşul italian Bernardeschi l-a împins din spate, ba l-a şi lovit cu cotul, pe irlandezul McClean, dar majoritatea specialiştilor au scăldat-o. Când că albă, când că neagră. Au apreciat că Haţegan putea să intervină şi să dicteze 11 metri în măsura în care trebuia să lase jocul liber. O fază de mijloc, interpretabilă. Fireşte că irlandezii au protestat, însuşi Howard Webb reproşându-i „centralului” la tv că n-a arătat punctul cu var!

Vi-l mai amintiţi pe ex-poliţistul ras în cap precum Kojak şi Collina, singurul arbitru din istorie care a fluierat în acelaşi an, 2010, finala Champions League (Inter-Bayern, 2-0 la Madrid) şi finala CM (Spania-Olanda, 1-0 în Africa de Sud)? Atât că, spre sfârşitul emisiunii, Webb s-a dovedit mai conciliant şi a admis că, discutabilă, faza nu era uşor de judecat.

Părerea mea e că, după o prestaţie remarcabilă la Polonia-Irlanda de Nord, 1-0, doctorul arădean a comis câteva erori pe parcursul celei de a doua întâlniri. Dar nu din pricina lor a spus el adio turneului final o dată cu faza grupelor. Dacă notăm că UEFA a mai renunţat, pe lângă român, la scoţianul Collum, la rusul Karasev, la norvegianul Moen, toţi de 37 de ani, la francezul Turpin de 34 şi la cehul Kralovec de 33, rezultă că forul continental s-a dispensat exclusiv de arbitrii din noul val. Care mai au timp şi perspective. În schimb, în ciuda bâlbelor, „clasicii” Rizzoli, Mazici, Clattenburg, Atkinson sau Ceakîr au rămas pe teren, erorile lor fiind trecute, evident, în categoria celor omeneşti!

Euro 2016, de unde a fost trimis acasă în conformitate cu algoritmul UEFA, nu pe post de pedepsit, a reprezentat o ocazie unică pentru Ovidiu Haţegan să înveţe. Să acumuleze. Să crească. Dacă se va umfla însă în pene şi va scăpa caii, îşi va fura căciula singur. Depinde de el, de râvna, de ambiţia şi, mai ales, de modestia lui, să prindă viitoarele trenuri. Ori să le piardă.