Caz de targă

În limbajul peluzei, Chiricheş e caz de targă

Băieţii noştri au început atât de dezinvolt partida amicală cu Ucraina, ca o maşină ambalată, încât aproape nu credeam ce se întâmplă pe teren! Vedeam o trupă capabilă de un presing nemilos, de recuperări frecvente şi de replieri rapide, o formaţie vie, articulată, riguroasă. În mod logic, ea a deschis scorul la mijlocul primei reprize, graţie lui Torje, care va fi, alături de Alibec şi de B. Stancu, printre cei mai în formă „tricolori”.

Din păcate, lucrurile frumoase nu durează însă când e vorba despre noi. În consecinţă, garnitura care impresionase a fost egalată şi, de nerecunoscut, s-a prăbuşit precum un castel de nisip! În doar 12 minute, România a primit 3 goluri ca-n curtea şcolii şi i-a înlesnit Ucrainei desprinderea la un neverosimil 4-1! De 26 de meciuri, de la un 0-4 cu Olanda în martie 2013, „naţionala” n-a mai încasat atâtea goluri şi niciodată n-a pătimit aşa în cele 12 consemnate anterior în acest al treilea mandat al lui Iordănescu! Coşmarul s-a prelungit până când Alibec a transformat o lovitură liberă. Deşi a mai înscris şi N. Stanciu, iarăşi cu colaborarea portarului Piatov, coautor la toate golurile noastre, senzaţia de catastrofă a persistat. Jumătate de oră, regret s-o spun, echipa a semănat cu o caricatură.

Practic, niciun compartiment n-a mişcat în partea a doua, însă linia de fund, cu Raţ în locul lui St. Filip după pauză, s-a întrecut în intervenţii penibile, unele de-a dreptul comice. Dacă ambii fundaşi centrali au gafat, Chiricheş a bătut orice record. Mai întâi a bărbierit o minge de care, spre norocul nostru, Zozulia n-a profitat. Apoi a greşit crucial la golul puştiului Zincenko şi s-a plasat prost la celelalte, dovezi clare că are o problemă majoră.

În sensul în care, evoluând aventuros, bâlbâit, haotic, el devine din ce în ce mai des un pericol pentru propria poartă. Nota 2 din GSP vorbeşte convingător despre declinul „italianului”.

În limbajul peluzei, Chiricheş e caz de targă. Până la un punct, am înţeles de ce Generalul i-a încredinţat banderola unuia care a lustruit banca de rezerve la Napoli. Ca să-l responsabilizeze, ca să-l bage în priză. Mai departe însă, Chiricheş nu era şi nu e, părere mai largă, de uns căpitan decât în ideea, năstruşnică, de a-l pune şeful clasei pe cel mai slab elev!

Găman şi Moţi, unul campion în România, celălalt în Bulgaria, pot oferi un plus de siguranţă. Cu Chiricheş, cu un D. Grigore puternic, dar aerian, ca şi cu nişte fundaşi de margine dezorientaţi şi depăşiţi, riscăm să mergem la Euro ca mieii la tăiere.

Altminteri, n-am priceput ce l-a împins pe Iordănescu să modifice radical echipa de miercuri până duminică, să schimbe 9 jucători între „amicalul” cu RD Congo şi cel cu Ucraina. Veţi riposta că încă testează, că mai încearcă şi mai caută. De acord, dar mi-e teamă că această întârziere nu produce efecte pozitive, ci îi tensionează pe jucători, îi oboseşte şi îi stresează. Cu nici două săptămâni înaintea duelului cu Franţa, Generalul nu arată c-ar şti pe ce picior să danseze. Cu toată preţuirea, când colegii săi visează şi noaptea echipele de start, selecţionerul nostru continuă să aibă multe întrebări şi puţine răspunsuri.