Cine are dreptate

Dacă Astra va cuceri titlul, n-ar trebui acuzată că l-a dobândit norocos, printr-un concurs de împrejurări favorabil, conjunctural, fie şi deoarece a învins-o pe Steaua cu 2-0 în "finala campionatului", unul dintre paşii cei mai importanţi pe drumul către trofeu

Într-atât s-au încins spiritele în actualul final de campionat încât s-a ajuns ca toată lumea să se certe cu toată lumea! Mai nou, victoria obţinută de Astra la Tg. Mureş, probabil decisivă în cursa pentru titlu, i-a înfuriat teribil pe stelişti. Ei s-au înghesuit, altminteri previzibil, să considere acest 4-1 pentru Astra cusut cu aţă albă, regizat, aranjat. Bătând şaua să priceapă iapa, dar evitând să se refere şi la succesele repetate ale Stelei în faţa Viitorului Constanţa, Gigi Becali a anticipat diplomatic că „meciul (n.a. Astrei) cu Dinamo nu va fi blat!”. Subtil ca de obicei, Becali nu zice, el doar spune!

Sincer, de la Mihai Stoica n-aşteptam numai câteva înţepături gen „numele lui Şumudică a devenit pentru mine sinonim cu derbedeu” ori „Ivan Gonzalez şi-a dat silinţa să comită penalty”. De la un intelectual ca MM, cu diplomă luată la zi, aveam pretenţii mai mari. În schimb, ne-a oferit bănuieli în loc de certitudini, suspiciuni care, neputând fi probate, abia că i-au ridicat mingea la fileu lui Şumudică.
Cu Şumudică, avertiza şi Panduru la TV, nu-i recomandabil să te iei la harţă. El găseşte replici pentru fiecare, unele cu schepsis, altele aiurea, scăpate de sub control. Nu rămâne însă dator nimănui. Gură slobodă, e ajutat de sinceritate, de faptul că nu joacă teatru. Trece pe roşu şi plăteşte, inclusiv cu suspendări, dar pe mâna lui. În disputa cu legendarul Duckadam chiar are dreptate, oricât ar sări şi împotriva mea ultraşii roş-albaştri.

Concret, eroul de la Sevilla ’86 a reclamat că, la o adică, „nu Astra câştigă titlul, ci îl pierde Steaua”. Să mă ierte autorul ei, dar afirmaţia pare trasă de păr, inventată, din moment ce formaţia giurgiuveană conduce în Liga 1, fără întrerupere, din 16 august 2015, non-stop de 28 de etape! Dacă ea va cuceri titlul, n-ar trebui acuzată că l-a dobândit norocos, printr-un concurs de împrejurări favorabil, conjunctural, fie şi deoarece a învins-o pe Steaua cu 2-0 în „finala campionatului”, unul dintre paşii cei mai importanţi pe drumul către trofeu. Nu-i treaba mea şi nu mă preocupă dacă Astra va lua titlul ori îl va rata. Dacă îl va lua, voi aprecia însă că l-a meritat.

Mai aproape de opinia lui Duckadam s-au prezentat lucrurile în sezonul precedent, când Steaua a triumfat la potou, în ultima rundă, ajutată chiar de ASA. Aceasta a cedat pe teren propriu, surpriză de proporţii!, în duelul cu deja retrogradata Oţelul Galaţi. Cu tot respectul, îi invit pe oficialii şi pe fanii Stelei să judece cu aceeaşi unitate de măsură ambele situaţii şi să nu încurce borcanele. Să-şi aducă aminte, măcar pasager, că cine nu ştie să piardă nu ştie nici să câştige. În plus, să înţeleagă că nu-i plăcut, ci incomod şi dureros, să depinzi de altul, să stai la mâna lui.

Într-o atmosferă încordată, bântuită de patimi şi forfecată de interese, aş remarca sinceritatea lui Ciprian Marica, îndrăzneala lui, când a admis că: „până la urmă, realist vorbind, Astra a arătat cel mai frumos fotbal”. Corect, aşa s-a exprimat pe blog şi internautul „dinarad”, întrebând „Giginho, şi pe voi v-a bătut Astra, înseamnă că aţi făcut blat cu ea?!”. Fireşte că nu.