Se poate și fără nervi!
Suporterii “câinilor” au început discuția și tot ei au agitat spiritele.

Mai întâi le-au sugerat propriilor jucători, unii chiar le-au cerut fățiș, să piardă cu Astra ca nu cumva “eterna rivală” Steaua să cucerească iar titlul. Apoi, după ce Astra a învins categoric, aceiași fani s-au repezit la gâtul favoriților și i-au acuzat că au vândut meciul!
Direct implicați, Rednic și Șumudică au dezmințit ferm. Poate au exagerat în momentul în care s-au complimentat reciproc ca într-o telenovelă sud-americană, dar în esență au avut dreptate. Partida s-a jucat corect, pe bune. Numai că, spre deziluzia suporterilor amintiți, echipa din Ștefan cel Mare s-a dovedit prea crudă pentru un război al mușchilor și al nervilor atât de încins.
În schimb, Astra a trăit o zi fastă, în sensul în care ei i-a ieșit tot, iar adversarului nimic! Vineri seara, formația dunăreană a demonstrat că merită locul 1, pe care, atenție!, îl ocupă din 16 august 2015. De-atunci s-au disputat în Liga 1 nu mai puțin de 24 de etape!
Ca atare, Șumudică are dreptul, l-a câștigat pe deplin, să fie mândru de ce a reușit la Astra. Și n-a reușit oricum, ci în condiții aproape de limită, cu patronul în detenție, cu salariile plătite din Paști în Crăciun etc. Din păcate însă, îmbătat de victorie, el a scăpat din nou caii și s-a grăbit să insinueze, în afara subiectului, că principalii adversari din lupta pentru supremație, roș-albaștrii, ar fi dopați! Nimic surprinzător într-o asemenea reacție, e stilul casei să construiască cu o mână și să dărâme cu cealaltă. Tehnician de succes și motivator redutabil, Șumi n-așteaptă să-i facă altcineva rău, el și-l face singur!
Logic era ca, venindu-i mingea pe șiret, Reghecampf să răspundă prompt și acid. Să nu-i rămână dator lui Șumudică. Lăudabil însă, Reghe n-a mușcat. A recunoscut că “Astra a fost mai bună, a jucat mai bine”, după care i-a dezamăgit și pe cei amatori, uneori chiar bolnavi, de scenarită. “Dinamo a prins o zi slabă, dar n-o pot acuza că nu și-a apărat corect șansele”, a zis el. Salutar, iată că se poate comenta fără ton ridicat, fără nervi, fără țipete și fără jigniri!
La izbânda confortabilă a liderului a contribuit decisiv, marcând de 3 ori, Denis Alibec, notat de GSP cu 10, calificativ maxim de care s-au bucurat în ultimii ani doar H. Kone (Voluntari) în 22 februarie 2016 și Keșeru (Steaua) pe 15 august 2014. Într-adevăr, deși Cerniauskas a plonjat târziu și prost la golul 4, Alibec a excelat. A strălucit, a sedus, asta și spre satisfacția subsemnatului, autorul articolului “Puiule, ce-ai cu Alibec?!” din 22 martie, în care susțineam că vârful Astrei trebuia inclus în lotul reprezentativ pentru întâlnirile cu Lituania și Spania.
Numai că una-i una și alta-i alta. Sincer, n-am priceput de ce a fost nevoie să tot arătăm toți cu degetul spre selecționer și să-l luăm la țintă când acesta a repetat că, în măsura în care va confirma, Alibec va figura pe lista pentru turneul final din Franța.
Dacă neconvocarea pentru dubla amintită l-a montat pe Denis, l-a ambiționat, l-a mobilizat, a fost și va fi numai în interesul său. Treaba lui e să-l convingă pe Iordănescu, nu să-l ironizeze.