Și-a cerut iertare!
Duminică seara, “Ilie Oană” a fost gazda unor întâmplări frumoase, menite să demonstreze că fotbalul e un mijloc de distracție și de recreere, dar și de educație

Înfrângerea din etapa a 24-a, acel neverosimil 1-2 cu CSMS Iași de la Ovidiu, părea să fi debusolat echipa lui Hagi, s-o fi dat peste cap. De regulă stăpânit, cântărindu-și cu grijă cuvintele, însuși Hagi a răbufnit și, împotriva obiceiului, și-a certat rău elevii! În contextul respectiv, era de urmărit cum se va descurca Viitorul la Ploiești, în ce măsură, scoasă din ritm, formația de pe Litoral va rămâne în cursa pentru titlu ori o va părăsi.
Cernat et Comp. au știut să țină pasul și, prin asta, au dovedit că vor conta în play-off. Chiar dacă asistentul brăilean M. Marchidanu i-a împiedicat să deschidă scorul mai repede, inventând un ofsaid la golul lui Chițu, constănțenii au decis duelul în 120 de secunde, între minutele 59 și 61! În disperare de cauză, gazdele au redus din handicap, dar atât. Fluierul final a consfințit victoria garniturii mai omogene și mai talentate.
În ciuda parcursului dezamăgitor al Petrolului, care n-a mai câștigat în Liga 1 din 27 noiembrie trecut și a strâns 8 puncte mari și late din 75 posibile!, 3.000 de ploieșteni s-au prezentat la meci! Sigur că aceștia, dintre care puțini își mai amintesc că favoriții lor au triumfat de 4 ori în campionat și de 3 ori în Cupă, merită o echipă de top. Au avut dreptul la un stadion pe măsura fidelității lor și l-au primit, modernizat, în 2011, așa-numita OZN Arena. Povestea echipei e însă mult mai complicată, rătăcită în spațiu. Poate că investitorul Capră și-a propus ținte prea ambițioase, din care pricină, când DNA l-a luat la întrebări, acesta a bătut în retragere și s-a grăbit să bage clubul în insolvență.
Ca atare, nu știu, zău că nu știu, ce se va alege din Petrolul, una dintre cele mai iubite formații românești. Mi-e teamă să nu împărtășească soarta de neinvidiat a Corvinului, a Jiului, a Bihorului, a Argeșului, a altor grupări desființate sau ajunse în moarte clinică. Insist însă că, dincolo de incidentul cu huliganul care l-a lovit cu pumnul pe stelistul Galamaz în 2011, publicul din capitala Prahovei merită o echipă care să-l reprezinte altfel. De care, conform tradiției, să fie mândru.
Duminică seara, “Ilie Oană” a fost gazda unor întâmplări frumoase, menite să demonstreze că fotbalul e un mijloc de distracție și de recreere, dar și de educație. Mai întâi, asistența a salutat cu urale apariția pe gazon a ex-petroliștilor Peterson Pecanha și Pablo de Lucas, întorși pe post de adversari. Alții i-ar fi huiduit și înjurat, nu însă și ploieștenii, cei care, aplaudând în picioare, le-au mulțumit celor doi pentru prestațiile mai vechi. Apoi, în aceeași notă de fair-play și respect, spaniolul De Lucas nu s-a bucurat deloc, chiar deloc, în momentul în care a înscris pentru 1-0. Încă mai mult, și-a împreunat mâinile în semn de rugăciune, gest prin care le-a cerut iertare tribunelor.
Și ce-i cu asta, veți zice, ce atâtea discuții pe marginea unor banalități?!De acord, nimic formidabil, nimic epocal, numai că asemenea atitudini sunt, din păcate, rare pe terenurile noastre. Și n-ar strica să le întâlnim mai des. Dacă se poate, să și învățăm din ele.