Cine-l contestă pe Iordănescu?
Contractul pe care selecționerul îl dorește de la FRF pînă după Euro 2016, 40.000 de euro pe lună, reprezintă o căciulă de bani. Raportat la veniturile românilor, nu-i un salariu mare, e imens, e astronomic!
Cînd îl solicită, trebuie că […]

Contractul pe care selecționerul îl dorește de la FRF pînă după Euro 2016, 40.000 de euro pe lună, reprezintă o căciulă de bani. Raportat la veniturile românilor, nu-i un salariu mare, e imens, e astronomic!
Cînd îl solicită, trebuie că Iordănescu calculează că italianul Conte, cu a cărui echipă a terminat la egalitate deunăzi la ea acasă, primește de 10 ori mai mult, 4,5 milioane anual Numai că România nu-i Italia și invers! Oricum, dacă șefii de la Casa Fotbalului, care încearcă să mai tragă de timp, vor accepta propunerea, atunci Generalul îl va depăși și pe Pițurcă, plătit cu 35.000 pe lună.
În măsura în care e adevărat, și de ce n-ar fi?, că pe un antrenor îl recomandă rezultatele, ele și numai ele, Iordănescu are argumente să liciteze. În acest mandat al său început în octombrie 2014, a stat pe bancă în 9 meciuri de palmares, a cîștigat 4 și a remizat 5, procentajul lui de reușită fiind deosebit, 63 la sută. Remarcabil. Drept urmare, pentru întîia oară din 1997 încoace “naționala” a încheiat anul fără să fi cunoscut înfrîngerea! Pe parcursul lui 1997 la comandă s-a aflat tot Iordănescu.
În ciuda unor realizări de netăgăduit, deoarece unde-i statistică n-ar trebui să fie și tocmeală, contestatarii selecționerului par să se înmulțească, nu să scadă Inclusiv egalul obținut la Bologna în fața unei cvadruple campioane a lumii a fost intens bagatelizat pe rețelele de socializare, ba și persiflat!
I s-a reproșat lui Iordănescu alcătuirea fantezistă a lotului, iar printre critici au apărut, absolut surprinzător, și oficiali ai Stelei, club de care Generalul și-a legat o parte importantă a carierei. A jucat și a antrenat în Ghencea peste două decenii!
Scriind cele de mai sus, nu mă refer la Gigi Becali, cu ale cărui ieșiri în decor ne-am obișnuit și rareori le mai băgăm în seamă. Ideea latifundiarului că Iordănescu s-ar fi aliat cu MApN în povestea cu stema și ar aștepta, pentru a convoca mai mulți steliști, nu doar pe Adi Popa, o atenție, un plocon, “eu cred că vrea ceva, dar nu știu cît e comisionul”, e atît de deplasată, o gogomănie, încît am irosi vremea comentînd-o.
N-a fost prima oară și nu va fi probabil nici ultima cînd gura lui Gigi vorbește fără el. Trist și inconfortabil pentru toți e că într-o discuție care-l dezavantajează s-a amestecat și Helmuth Duckadam. Președintele de imagine al roș-albaștrilor a emis cîteva observații pertinente pe marginea partidei de la Bologna, de bun-simț. Că fundașii laterali au greșit des, că Budescu și Sînmărtean au dezamăgit, la fel și Keșeru etc.
Mai departe însă, regret s-o spun, Duckadam a scăpat volanul. Amendînd neconvocările lui Stanciu și Chipciu, legendarul portar s-a plîns că “nu cunosc exact pe ce criterii s-a făcut selecția”. Cu scuzele de rigoare, era obligatoriu să le cunoască, trebuia să meargă selecționerul cu șapca-n mînă și să dea explicații fiecărui club în parte?! Îl stimez prea tare pe Eroul de la Sevilla ca să-i răspund personal, de aceea îi pasez sarcina internautului care nota, pe blogul Gazetei, “Păcat de Duckadam, un monstru sacru devenit portavocea unui patron incoerent”. De acord că e păcat. Mare păcat.