Se-ngroașă gluma!

Echipa lui Hagi a sedus. Harnic și echilibrat în compartimente, Viitorul a încîntat prin pofta și plăcerea de a juca.

În ciuda înfrîngerii cu 1-5, cum n-au mai pierdut “cîinii” acasă din 1986, Rednic a încercat să-și păstreze calmul. Acuzînd “greșeli individuale impardonabile”, a scos-o la capăt, dar a greșit cînd a aruncat vina pe arbitri deoarece singura eroare importantă comisă de brigada lui C. Popa a fost pro Dinamo: Gnohere a înscris din ofsaid! În rest, decizii corecte, inclusiv penalty-ul la Chițu și eliminarea lui Mevlja.

În loc să arate cu degetul către cavalerii fluierului, Rednic trebuia să tragă mai tare în  elevii lui. În frunte cu căpitanul C. Matei și cu eterna speranță St. Filip, aceștia mai degrabă au asistat la meci decît au luat parte la el! N-a contat că Puriul a folosit 9 străini, a înclinat balanța faptul că mulți dintre ei n-au stofă de o echipă cu palmaresul și cu pretențiile lui Dinamo. Dacă dorește să mai ajungă vreodată ce-a fost, Dinamo trebuie să umble serios la lot. Să curețe pădurea de uscături.

În schimb, echipa lui Hagi a sedus. Harnic și echilibrat în compartimente, Viitorul a încîntat prin pofta și plăcerea de a juca. Deși nu mai e neapărat una de mînji, din moment ce Fl. Cernat a împlinit 35 de ani și Bănel Nicoliță 30, formația de pe Litoral impresionează printr-o exuberanță care e uneori, o fi expresia cea mai nimerită?, vecină cu dezinteresul, chiar cu inconștiența!

Lasă impresia că joacă de dragul de a juca. Că nu urmărește nici un obiectiv, nici o țintă, vrea numai să se bucure și, la rîndu-i, să bucure.

Cînd simte însă că-și poate cocoșa adversarul, puștimea lui Hagi, Ianis de 17 ani, Răzvan Marin de 19 ș.a.m.d., o face cu zîmbetul pe buze și fără să crîcnească. De reținut că nu s-a mulțumit cu avantajul de un gol luat în fața lui Dinamo, 2-1 în minutul 64, ci a insistat, împingînd accelerația pînă la fund și înscriind în rafală! Așa s-a distanțat Viitorul la 5-1 marcînd 3 goluri după minutul 88!

Iată, dacă nemții și englezii nu renunță pînă nu-ți umplu poarta cu goluri, românii de la Viitorul (numai doi străini luni seara, francezul Boli și croatul Aganovici) caută să-i imite. Drumul e lung și complicat, dar merită mers pe el pentru că duce în vîrful muntelui.

Bref, ceea ce părea o simplă glumă, Viitorul implicat în lupta pentru titlu, începe să se transforme în realitate. În situația, pe deplin posibilă, în care o va învinge vineri pe Astra la Ovidiu, trupa lui Hagi va prelua șefia clasamentului, prilej cu care patronul ei, antrenor și manager în același timp, le va mai rîde o dată în nas celor care continuă să-l ironizeze ori chiar să-l conteste.

Pe cînd aceștia, altfel din ce în ce mai puțin vocali, nu prea știu de ce strîmbă din nas, din frustrare, din invidie ori din amîndouă, Hagi își vede de-ale lui cu aplicație, foarte serios. Refuzînd să se îmbete cu apă rece, recunoaște deschis că “n-am cîștigat încă nimic, sîntem nimeni deocamdată”. Corect.

Există însă pericolul ca, intenționat or nu, Hagi să exagereze cu modestia. Viitorul lui mai are destule de demonstrat, dar a și demonstrat ceva: încetînd să mai fie promisiune, proiect, a devenit certitudine. Nu una oarecare, ci dintre cele mai frumoase.