Steaua pe dos

Situația e nefirească tocmai din pricină că lucrurile ar trebui să stea invers: Rădoi să asculte de Dumitriu, chiar dacă ultimul a ieșit din circuit de peste un deceniu.

Cînd a declarat, după 0-1 la Timișoara, că “nu putem pune înfrîngerea numai pe seama ghinionului”, Varela a avut și n-a avut dreptate. N-a avut deoarece Steaua chiar a fost urmărită de neșansă duminică seara. Pentru că a trimis de două ori balonul în bară, dar și pentru că o “boltă” precum cea din care Hernandez a marcat un golazo, ba și în  minutul 88, se nimerește o dată pe sezon, dacă nu mai rar!

Afirmațiile de mai sus nu micșorează din meritele Timișoarei, echipa mai realistă, mai pragmatică. ACS Poli a jucat la rezultat și, cel mai important, a muncit serios pentru a-l obține. Folosind o banalitate, și-a făcut datoria. A știut ce face și a făcut ce știe, toți violeții interpretîndu-și rolurile cu tragere de inimă, cu dăruire. Evident, cu excepția lui Zicu, care a părut iarăși din alt film.

Prin a treia victorie din 3 meciuri petrecute pe banca Timișoarei, Florin Marin le-a dat cu tifla cîrtitorilor care, calculînd că a împlinit 62 de ani pe 19 mai, l-au considerat ruginit, expirat! Dacă n-ar fi apărut Țiți Dumitriu la Steaua, el era cel mai în etate tehnician din Liga 1, iată încă o probă că cine n-are bătrîni trebuie să și-i cumpere. Ar fi cazul ca tipii care l-au ironizat pe Fl. Marin să-și retragă cuvintele și să-și ceară urgent scuze.

La fel de adevărat e și că Steaua a prins o zi slabă. A practicat un fotbal mărunt, mohorît, bramburit. Ca mai mereu în această toamnă, unii dintre roș-albaștri au transpirat, în vreme ce alții au ars gazul, spectatori în genul lui Zicu! S-a trezit Chipciu, cel mai activ om al campioanei pe Bega, în schimb Ad. Popa, Stanciu, Tade și Hamroun au decepționat crunt. Iar varianta de a substitui spre final un mijlocaș, pe Filip, cu un al doilea vîrf, Tudorie, pe post de colac de salvare, parcă unica soluție a staff-ului tehnic!, s-a dovedit din nou ineficientă. Avizat, adversarul se așteaptă la ea și își ia măsuri.

Nu-i normal ce se întîmplă la Steaua, unde Țiți Dumitriu, 70 de ani în noiembrie, l-a înlocuit pe italianul Pedrazzini și s-a așezat cuminte, ca un școlar, în umbra lui Mirel Rădoi și, să mă ierte vechiul meu prieten! , la ordinele acestuia pentru că, pasămite, Steaua nu se refuză!

Situația e nefirească tocmai din pricină că lucrurile ar trebui să stea invers: Rădoi să asculte de Dumitriu, chiar dacă ultimul a ieșit din circuit de peste un deceniu. Asta întrucît actualul “principal” în acte și secund în realitate, aflat în subordinea directorului sportiv, are dublul vîrstei șefului său și, în plus, a condus trupa din Ghencea spre cucerirea a 8 trofee (4 campionate, două Cupe, două Supercupe), calificînd-o 3 sezoane la rînd în grupele Champions League. Țiți chiar are CV, Mirel nu, zero.

Recunosc că Rădoi mi-a fost drag ca jucător pentru angajamentul lui și mi-e în continuare, ceea ce nu mă împiedică să mai recunosc ceva. Că logic era ca Mirel să învețe, să crească, să capete experiență, nu să înceapă ucenicia de antrenor direct la echipa campioană!

În orgoliul lui nemăsurat, Gigi Becali a încurcat însă rău borcanele și l-a împins pe Rădoi să sară etapele, să le ardă. Plătesc amîndoi și nu-i exclus să plătească din ce în ce mai scump.