Antrenorul Mirel Rădoi

Nu cer nici un avantaj în ideea că unde-i lege, nu-i loc de tocmeală. Sau n-ar trebui să fie.

Anunțul că Mirel Rădoi va fi antrenorul principal al Stelei i-a surprins pe suporterii roș-albaștri, dar nu i-a încîntat pe toți. Dacă internautul Sucitu a postat pe blogul meu că “Steaua ar putea arăta mai bine cu Rădoi decît cu Gâlcă”, Dan nu s-a sfiit să numească alegerea lui Mirel “o mare tîmpenie”. Ba chiar, ca să fie sigur că mesajul lui nu se pierde, l-a repetat!

Discuția e că Rădoi neavînd licență, obligatorie pentru a lucra în Liga 1, Steaua poate fi oricînd sancționată. Conform regulamentului, unui club nu-i e permis să numească antrenor pe cineva care nu dispune de patalama. Iar lui Mirel îi e imposibil s-o ia mai devreme de 5 ani! Numai cursurile pentru secund durează 3 ani!

Va fi greu de dovedit că Rădoi e “principal”, nu italianul Pedrazzini, celălalt fin al lui Gigi Becali. Posedînd licență, ultimul are dreptul de a sta pe bancă. Dovezi în sensul că nu Mirel e piua întîi, de unde dovezi?! A declarat Gigi, dar acesta vorbește adesea vrute și nevrute. A scris presa, dar și presa mai înflorește.

Să ne reamintim cum șeful Școlii federale de antrenori, ex-selecționerul Mircea Rădulescu, și-a propus să demonstreze în 2009 că Dusan Uhrin jr., tocmai venit de la Poli Timișoara la CFR, nu poate antrena încă o formație în același sezon competițional. Încercînd să probeze că Dusan conduce, de fapt, ședințele de pregătire, Riciu a trimis un cameraman la Cluj, iar acesta, pe post de paparazzo, s-a suit într-un copac și a filmat un antrenament, care l-a dat de gol pe Uhrin. Rădulescu și FRF n-au obținut însă nimic, întrucît gruparea din Gruia a replicat că nu Dusan răspunde, ci unul dintre secunzii lui, tot un ceh!

Recent, într-o situație asemănătoare s-a găsit Cristi Pustai după despărțirea de ASA și de Rapid.

La fel vor decurge lucrurile și cu Rădoi. Va fi un caz cunoscut, dar nerecunoscut. Un fel de secret al lui Polichinelle, iar de aici, logică, concluzia că nu e de bătut monedă pe tema respectivă. E însă de notat că, preluînd-o pe Steaua la 34 de ani, sărbătoriți pe 22 martie, Mirel devine al doilea cel mai tînăr tehnician din epoca modernă a campioanei României.  Îl devansează doar Olăroiu, pus la 33 de ani, în 2002.
Ca să nu-mi fie din nou răstălmăcite cuvintele, subliniez că nu cer vreo concesie pentru Rădoi, vreun privilegiu. Deși nu exclud că lui i s-ar cuveni un bilet de favoare după ce a cucerit cinci trofee cu Steaua, trei titluri, două Supercupe, și a bifat 67 de partide în tricoul “naționalei”.

Nu cer nici un avantaj în ideea că unde-i lege, nu-i loc de tocmeală. Sau n-ar trebui să fie.

Sînt însă tentat să afirm că Mirel merită liniște, chiar un cec în alb. Să nu fie sîcîit și tracasat, ci lăsat să-și vadă de treabă. Totuși, pe 11 aprilie a jucat ultimul meci pentru Al Arabi din Qatar, deci nu-i va fi ușor să schimbe tricoul cu treningul de A1.

Înainte de a ne convinge pe noi, va trebui să se lămurească el dacă profesia de antrenor îl atrage și dacă i se potrivește. În nici o meserie n-ajunge să-ți placă și să dorești. Pentru a te remarca, pentru a reuși, e nevoie de mai mult. Sigur de har, probabil și de noroc.