Simona 
și Fed Cup

Tocmai deoarece absența Simonei Halep din echipa națională pentru Fed Cup a stîrnit o controversă aprinsă, intru și eu în discuție.

Nu mă erijez în specialist, doar exprim un punct de vedere. Asta în momentul în care Ilie Năstase, primul lider din istoria ATP și, impresia mea, cel mai talentat tenisman all-time, i-a cerut public Simonei “să ne lămurească de ce nu vrea să joace pentru România”.

Înainte ca Năstase s-o critice, mai corect spus, s-o dojenească, Simona a explicat de ce a ales să meargă la Stuttgart și nu, alături de celelalte fete, la Montreal, în Fed Cup. Pentru că se simte obosită, logic, după turneele americane de la Indian Wells și Miami, dar și pentru că, a recunoscut deschis, are “unele obligații” față de Stuttgart. Deși conduce un Porsche, 
nu se confirmă că ar fi imaginea mărcii respective, probă că imaginația unora o ia cîteodată înaintea realității.

Răutăcioșii au sărit imediat cu gura că, de fapt, Halep nu se prezintă la Montreal, de unde ar fi reușit totuși să vină la timp pentru turul 2 de la Stuttgart, din cauză că în Fed Cup sînt bani puțini. Într-adevăr, sînt puțini, sub 10.000 de euro de căciulă, numai că nici la nemți nu-s foarte mulți, prin comparație cu rețetele altor competiții.

Dacă ar triumfa în capitala landului german Baden-Württemberg, Simona ar încasa maximum 125.000 de dolari, sumă ce nu impresionează în raport cu cîștigurile ei din 2015. Cifra
te la exact 1.980.291 de dolari.

Așadar, ca să nu mai lungim discuția, nu din rațiuni materiale a sărit Halep peste Montreal. Trebuie să fi calculat și că, în perspectiva Marelui Slam de la Roland Garros, programat pe zgură din 20 mai în 8 iunie, i-ar servi mai tare să evolueze la Stuttgart pe suprafața ce o așteaptă la Paris decît pe hardul din Canada. La urma urmei, fiecare are propriile socoteli și, admiteți clișeul, doarme cum își așterne. Nu-i treaba nimănui să gîndească și să decidă pentru altul.

Ideea că Halep ar fi datoare cu ceva României e un sofism. Un mod fals de a pune proble
ma cîtă vreme România n-a mișcat nici un deget pentru Simona.  Lucrurile s-au petrecut mai degrabă invers, tînăra campioană ducînd numele României în lume, dîndu-i amploare, rezonanță, glorie. Să nu se supere Ilie Năstase, dar lui țara i-a oferit, printre altele, gradul de general cu privilegiile acestuia. Nu zic că, veritabil vrăjitor al rachetei, nu l-a meritat. L-a me
ritat din plin, dar l-a și primit. În ceea ce o privește, Halep nici n-a cerut, nici n-a primit ni
mic, a ajuns numărul 3 mondial grație sacrifi
ciului său și al părinților.

Personal însă, fiind în locul Simonei, aș fi încercat orice să mă alătur echipei de Fed Cup. În ideea că dacă are obligații față de Stuttgart, normal ar fi să aibă, cît de mici, și față de acea Românie care s-a trezit la 4 dimineața ori nici nu s-a mai culcat ca să-i țină ei pumnii strînși 
și să-i poarte noroc. Atît că, poveste veche, fiecare om e alt om și nimeni nu ia locul altuia.