De ce nu mai vine Mircea Lucescu

Însoțit de Gabriel Bodescu, principalul său consilier, președintele FRF a mers la Kiev, unde a discutat despre eventuala venire a lui Mircea Lucescu la “națională” în condițiile în care reputatul tehnician urma să lucreze mai departe și la Șahtior Donețk. […]

Însoțit de Gabriel Bodescu, principalul său consilier, președintele FRF a mers la Kiev, unde a discutat despre eventuala venire a lui Mircea Lucescu la “națională” în condițiile în care reputatul tehnician urma să lucreze mai departe și la Șahtior Donețk. Din păcate, tratativele au eșuat. Serghei Palkin, directorul general al clubului din Donețk, a precizat că “Lucescu nu poate combina două posturi, ar fi conflict de interese. Are contract cu Șahtior pînă la finalul sezonului și rămîne să-l continue”. În ciuda insistențelor, ucrainenii n-au cedat, n-au făcut pasul înapoi.

Cum Răzvan Burleanu s-a întîlnit numai cu Palkin și, timp de peste un ceas, cu Lucescu, sînt greu de sesizat motivele pentru care patronul Șahtiorului, magnatul Rinat Ahmetov, n-a dat curs rugăminții părții române. Implicit, n-a ținut cont de dorința antrenorului  care i-a pus orașul pe harta fotbalului european și i-a adus în 10 ani nu mai puțin de 20 de trofee. Între care Cupa UEFA 2009. Fără să știm de ce a zis Ahmetov nu, putem însă presupune.

În ciuda intenției lui Lucescu, tentat și capabil să lucreze la două strunguri deodată, miliardarul n-a acceptat varianta FRF deoarece încă mai speră că echipa lui de suflet, actualmente doar pe locul 3 în competiția internă, ba și hăituită între Kiev (unde stă) și Lvov (unde joacă), va reuși să obțină al șaselea titlu consecutiv. Ar fi al nouălea dobîndit de Lucescu la Donețk și al zecelea din istoria formației “minerilor”.

Mai merită luat în seamă un amănunt care să-l fi determinat pe Ahmetov să se opună planului lui Burleanu. Cum să aprobe acesta ca Lucescu să se împartă între două slujbe cînd în 2010, după plecarea lui Mihailicenko și înainte de instalarea lui Markevici, Ahmetov însuși a respins cererea federației țării sale de a-l lăsa pe ML să pregătească “naționala” Ucrainei în paralel cu Șahtior?!

Cu toată bogăția sa, nici Ahmetov nu-i de capul lui pe lume. Nici el nu-și permite orice, de aceea s-a temut, logic, că imaginea lui publică ar suferi serios în cazul în care le-ar fi aprobat românilor ce le-a refuzat ucrainenilor! Gestul s-ar fi întors împotriva lui ca un bumerang și nu oricînd, ci într-un moment limită, extrem de tensionat din cauza războiului din zona Donbas.

Vineri la amiază, deși parcă fără chef, Lucescu a avut cuvinte de laudă la adresa lui Burleanu, “ale cărui programe, dacă se vor împlini, vor revigora fotbalul”. N-a zăbovit însă asupra ideii în ce măsură propunerea FRF l-ar mai interesa după expirarea contractului cu Șahtior. Rezerva lui e însă de înțeles. Una, “naționala” nu poate aștepta. Alta, atunci se va ridica problema contractului, nu ușor de rezolvat socotind că ML e plătit la Donețk cu de 5-6 ori mai mult decît i s-ar putea oferi la București.

Cînd e vorba despre bani, nu neapărat despre cei ai lui Lucescu, lucrurile se complică totdeauna.