Răzvan în întîrziere
Considerînd că nu serveşte la nimic, n-am să insist asupra selecţiei operate de Răzvan. Tocmai pentru că antrenorul răspunde, treaba lui e să şi decidă. Aşa stau lucrurile pretutindeni şi s-ar cuveni să gîndim şi noi la fel. Cunoașteți povestea, […]
Considerînd că nu serveşte la nimic, n-am să insist asupra selecţiei operate de Răzvan. Tocmai pentru că antrenorul răspunde, treaba lui e să şi decidă. Aşa stau lucrurile pretutindeni şi s-ar cuveni să gîndim şi noi la fel. Cunoașteți povestea, cînd rezultatele decepţionează, formaţia ideală devine totdeauna aceea care n-a jucat! De unde, şi contestările la adresa lui Lucescu jr., în opinia mea, numai parțial justificate.
Merită observat că, faţă de garnitura aliniată împotriva Belarusului, suporterii au exprimat numai 3 obiecţii pe site-ul Gazetei: l-ar fi preferat pe Tătăruşanu lui Pantilimon, pe G. Mureşan lui Florescu şi pe D. Niculae lui Bilaşco. În rest, au mers şi ei pe mîna lui Răzvan!
Au avut dreptate în privinţa lui Bilaşco, figurant la Minsk, dar nu şi-n a lui Florescu, care a reuşit marţi cea mai bună partidă a sa la “naţională”. La Florescu, socotit o idee fixă a selecţionerului, nu deranjează atît prestaţia, ori doar ea, cît faptul că i s-a încredinţat numărul 10 care le-a aparţinut cîndva lui Hagi şi, mai nou, lui Mutu. Altfel, propus de bloggeri la Minsk, D. Niculae a fost vîrful schimbat la Piatra-Neamţ din pricina unei prestaţii unanim apreciate drept neconvingătoare
Înaintea unor opţiuni discutabile, Răzvan Lucescu e vinovat de amînarea acţiunii de reconstrucţie. În loc să se grăbească, s-a moşmondit, a scăldat-o. Între altele, a aşteptat 9 meciuri pentru a-l titulariza pe Deac, 12 în cazul lui Torje şi chiar 13 ca să înceapă cu B. Stancu! S-ar fi impus să-i cheme mai repede.
A greşit şi prin aceea că s-a cramponat de Lobonţ şi de Contra, jucători cu biografii impresionante, dar ajunşi spre amurgul carierelor. Aceştia continuă să vrea, însă nu mai dau randamentul de altădată. Era sarcina lui Răzvan să sesizeze neputinţa celor doi şi să nu-i expună unor situaţii delicate. Avea datoria să caute variante, să găsească înlocuitori şi să-i testeze din timp. Întrucît n-a făcut-o, a pierdut vremea. Să sperăm că nu şi calificarea, ne vom lămuri pe 9 octombrie la Paris.
Pe fondul crizei de valori, explicabilă în contextul în care FRF şi LPF au îngăduit şi încurajat importurile, îngustînd dramatic aria de selecţie, egalurile cu Albania şi Belarus au evidenţiat că echipei i-a lipsit Mutu. Deși au iritat rezultatele şi, deopotrivă, evoluţiile “tricolorilor”, nu-s de acord cu Stoichiţă că pentru un fotbalist de talia lui Mutu poți să te și umileşti. Dar cred că un antrenor cu pretenții trebuie să mai lase de la el ca să-şi apropie un jucător de clasă, fie acesta un rebel, un risipitor.
Nu-i obligat să-l iubească, e însă obligat să-i exploateze calităţile în beneficiul reciproc şi, pînă la urmă, în folosul “naționalei”. Cum suspendarea lui Mutu va expira pe 28 octombrie, pe marginea subiectului vom mai discuta.