Hagi după Pițurcă?

În fine, ieri l-am auzit şi pe Piţurcă. Surprinzător de relaxat, a avut un discurs coerent, pe parcursul căruia s-a apărat în aceeaşi măsură în care a şi atacat. A recunoscut că i-a cerut ca garanţie lui Gigi Becali un […]

În fine, ieri l-am auzit şi pe Piţurcă. Surprinzător de relaxat, a avut un discurs coerent, pe parcursul căruia s-a apărat în aceeaşi măsură în care a şi atacat. A recunoscut că i-a cerut ca garanţie lui Gigi Becali un teren, însă l-a estimat la 3-4 milioane de euro, nu la 20, varianta umflată a proprietarului. Probabil că valoarea terenului din Pipera se situează undeva la mijloc. Deşi a ţinut să precizeze că “nu l-aş fi luat”, mai degrabă n-a convins. Deoarece, o dată oficializat, actul ar fi devenit executoriu, iar Becali silit să plătească!

Piţurcă a insistat şi că, încercînd să-l dezveţe pe patron să mai dea declaraţii în neştire, a căutat să-i facă un serviciu acestuia. De presupus că a urmărit să obţină linişte în vestiar şi pace în tribu­nă, atît că n-a nimerit omul    Becali se cre­de Papa de la Roma, uneori chiar Dumnezeu pe pămînt, aşa că va respinge mereu ideea că cineva ar putea să-i facă un bine! Plin de el însuşi, finanţatorul Stelei trăieşte într-o iluzie de nevindecat. În numele ei, ignoră şi faptul că atmosfera din Ghencea s-a dete­riorat totdeauna din pricina lui. A lui, numai a lui.

Dincolo de ce a schimbat în club şi la echipă, realizări incontestabile, Piţurcă a ocolit răspunsul la două întrebări: de ce n-a ridicat problema garanţiei încă din momentul începerii negocierilor şi de ce n-a mers la Braşov? A mai contrariat cu afirmaţia că a greşit Becali, ceea ce-i adevărat, că au greşit și suporterii, ceea ce-i îndoielnic, numai el nu, pasămite, el n-a greşit niciodată  Aici a părut să se inspire din stilul mesianic al lui Gigi!

Mai departe, merită ascultaţi cei care susţin că singura soluţie a latifundiarului spre a evita un nou război cu fanii e să găsească neîntîrziat un antrenor pe care aceştia să-l perceapă ca aliat al lor, nu ca băiat de mingi al patronului. Practic, un ex-stelist cu reputaţie şi cu personalitate, atît de puternic încît să nu stea sluj în faţa lui Gigi. Aşa ceva însă nu-i lesne de găsit.

Numele cel mai des pronunţat e cel al lui Hagi, văzut de suporteri ca membru al unei formule roş-albastre mai ample, cuprinzîndu-i pe Iordănescu, pe Ilie Dumitrescu, pe Tudorel Stoica, pe Panduru şi pe alţi cîţiva. Angajat într-un proiect ambiţios la Constanţa, Regele se lasă însă greu. Ezită, calculează, cîntăreşte. Logic, după ce s-a ars cu ciorbă, suflă şi-n iaurt. Doar că Steaua constituie, mai ales pentru cei ce i-au îmbrăcat tricoul, o atracţie permanentă, un magnet, un ideal. În plus, colaborarea cu Iordănescu et Comp. l-ar putea determina pe Hagi să treacă peste umilinţa suferită în 2007 şi să zică da. Dacă va accepta, Becali va răsufla uşurat. Dacă nu, va avea mari bătăi de cap.