Sfîrșitul unei campioane?

Părea doar o alarmă falsă, însă nu-i exclus ca ea să se transforme într-o veste tristă: există riscul ca Unirea Urziceni să se desfiinţeze! Am ignorat rumoarea ­pînă cînd Mihai Stoica n-a vorbit dumi­ni­că seara la Recursul etapei. Din vocea […]

Părea doar o alarmă falsă, însă nu-i exclus ca ea să se transforme într-o veste tristă: există riscul ca Unirea Urziceni să se desfiinţeze! Am ignorat rumoarea ­pînă cînd Mihai Stoica n-a vorbit dumi­ni­că seara la Recursul etapei. Din vocea managerului general al actualei vicecampioane şi, mai ales, din neliniştea lui, am înțeles că nu-i de glumă. Că ameninţarea e reală. Cu contractele neplătite de multe luni, jucătorii Unirii vor putea deveni curînd ­liberi, ceea ce va provoca dispariţia formaţiei care, cucerind titlul naţional în 2009, a adunat apoi 8 puncte în grupele Champions League, record pentru fotbalul românesc!

Unii îşi imaginează că situaţia e complicată, dar nu e. Concret, unanim lăudat pentru decenţa de a sta în umbră, de a ­nu asalta micile ecrane, Dumitru Bucşaru n-ar mai putea ţine echipa. Lovit de ­criză şi înglodat în datorii, între care şi la Gigi Becali, n-ar mai avea bani sau, variantă de rezervă, n-ar mai vrea să îi ­investească în Unirea, consumatoarea unui buget anual de 7-8 milioane de euro. Indiferent de motive, efectul va fi acelaşi.

Acuzat că a folosit în scopuri personale cele 20 de milioane de euro primite de Urziceni din C1, Bucşaru se poate apăra însă uşor. În fond, fiecare îşi cheltuieşte propriii bani cum crede de cuviinţă. De acord, numai că atunci cînd te apuci de-o treabă, nu-i normal s-o abandonezi peste noapte, să-ţi iei jucăriile şi să pleci! În plus, finanţatorul ialomiţean ar trebui să se simtă dator moral faţă de suporterii Unirii, încă puţini, dar din ce în ce mai numeroşi, pe care i-a atras ca, eventual, să-i părăsească acum. Adică să-i trădeze. Dacă într-adevăr se va retrage, Bucşaru va îngroşa rîndul milionarilor de carton obişnuiţi să promită şi să-şi încalce cuvîntul. Al vînzătorilor de cai verzi pe pereţi, al negustorilor de iluzii.

Veţi spune că posibila dispariţie a ­succesului inventat de Dan Petrescu şi continuat de Mihai Stoica nu va însemna un capăt de ţară. Da, din nou de acord. Au dispărut ele cluburi mai vechi şi mai cunoscute, Progresul Bucureşti sau Corvinul Hunedoara, în timp ce altele, Jiul Petroşani ori Politehnica Iaşi, abia îşi duc zilele. Deşi unele au murit şi altele trag să moară, nu s-a făcut gaură-n cer. Fotbalul nostru a mers mai departe. Mai sărac, însă nu ­s-a oprit. De pildă, cine-şi mai aminteşte de Avîntul Reghin, de ASA Tîrgu Mureş, unde a debutat Bölöni, de FC Oneşti, care au evoluat cîndva pe scena Diviziei A?! Aproape nimeni.

În cazul în care zvonul se va adeveri, Dumitru Bucşaru le va da apă la moară celor ce au avertizat că, fiind o creaţie artificială, de laborator, Unirea Urziceni nu va rezista, ci va eşua repede. Lăsînd o urmă luminoasă şi un exemplu frumos, dar nu şi o istorie. Mingea e la Bucşaru, să vedem în ce fel o va juca.