Vuvuzela, scandal şi afacere

M-a înnebunit sunetul scos de trompeta asta, dar am aflat că e o afacere de mare succes pentru unii. Şi mai e ceva. Nu scăpăm de ele. Brazilienii vor să le importe pentru Campionatul Mondial din 2014!

Ieri, după ce […]

M-a înnebunit sunetul scos de trompeta asta, dar am aflat că e o afacere de mare succes pentru unii. Şi mai e ceva. Nu scăpăm de ele. Brazilienii vor să le importe pentru Campionatul Mondial din 2014!

Ieri, după ce cîteva ziare şi televiziuni britanice au anunţat că FIFA intenţionează să interzică intrarea cu vuvuzele, oficialii sud-africani au sărit ca arşi. Purtătorul de cuvînt al Comitetului local de organizare a Cupei Mondiale, Rich Mkhondo, a precizat că s-a interpretat greşit un interviu oferit de Danny Jordaan, preşedintele CLO, postului de radio BBC şi că, „fenomen cultural pentru ţara noastră şi pentru fotbal”, trompetele respective vor putea fi în continuare folosite pe stadioane. Evident, FIFA s-a grăbit să confirme.

Şi-au căpătat celebritatea
Indiferent cît îi deranjează pe unii, pe jucători, pe antrenori, pe suporterii străini neobişnuiţi cu vacarmul produs parcă de un roi de albine nebune şi, mai ales, pe comentatorii TV, siliţi să ţipe în microfoane ca să se audă, vuvuzelele şi-au dobîndit aici celebritatea. Justificată sau nu, asta rămîne de discutat. Oricum, cînd zici World Cup 2010, te gîndeşti la vuvuzele, cu ele începi şi cu ele termini. Dovadă că, dac-ar fi să aduc la Bucureşti atîtea trompete de plastic cîte mi-au cerut prietenii şi rudele ar însemna să nu mai iau nimic altceva în bagaje!

Afacere de 2,2 milioane de euro în două luni
Fiind foarte căutate, logic că vuvuzelele au devenit o afacere. Deşi nu costă mult, maximum 60 rand, adică pînă în 7 euro, ceva în plus cele pictate, sînt pe punctul de a îmbogăţi firma Masincedane Sport, care deţine monopolul fabricării şi desfacerii lor. Unul dintre acţionarii acesteia, Neil van Schalkwyk, explica deunăzi în cotidianul The Star că în 2001, cînd a pornit businessul, MS a vîndut în medie 500 de vuvuzele pe lună. Cum se prezintă lucrurile acum? „Numai din octombrie 2009 pînă azi am exportat în Europa 1,5 milioane de bucăţi, ceea ce ne permite să apreciem că vom încasa pe perioada turneului final între 15 şi 20 de milioane de rand, aproximativ 2,2 milioane de euro”. Bani, nu glumă!

Sînt, de fapt, obiecte de cult religios
La origine, vuvuzelele sînt obiecte de cult religios, folosite de Nazareth Baptist Church sub formă de cornuri pentru adunarea enoriaşilor. Numite Imbomu (recunoaşteţi că m-am documentat!), ele ar fi ajuns întîmplător pe stadioane, unde îndeobşte spectatorii de culoare le-au îndrăgit şi adoptat repede. Constatînd că publicul le vrea, Masincedane le-a produs mai întîi timid, apoi din ce în ce mai intens, firma lucrînd în momentul de faţă cu 70 de oameni în Sud-Africa. Recent, a cedat licenţa unei societăţi comerciale din Germania care, conform lui Van Schalkwyk, ar realiza profituri mai substanţiale decît firma-mamă datorită faptului că „plăteşte impozite mai mici”.

Le avem şi-n Brazilia
Celor care nu suportă vuvuzelele le dau o veste proastă. În calitate de organizatoare a CM 2014, Brazilia pare interesată de un import masiv de asemenea trompete şi urmează să fie semnat curînd un acord în acest sens. Cu alte cuvinte, ne-am pricopsit aici cu vuvuzele şi nu vom mai scăpa de ele! Atît că şefii de la Masincedane au grijă de urechile şi de nervii noştri: precizează că vor modifica geometria vuvuzelelor astfel încît sunetul emis de cele destinate viitoarei ediţii de CM să fie redus cu 20 de decibeli. Putem răsufla uşuraţi, nu? Vom avea parte de hărmălaie şi pe stadioanele din Brazilia, dar de una cu o cincime mai mică.