Ce ruşine!

În 2007, cînd s-au inaugurat în Turcia, la Trabzon, Jocurile Mării Negre, România şi-a asumat sarcina de a găzdui ediţia următoare a acestei miniolimpiade destinate juniorilor şi cadeţilor la 8 discipline, atletism (inclusiv probe pentru persoanele cu dizabilităţi), baschet, ciclism, […]

În 2007, cînd s-au inaugurat în Turcia, la Trabzon, Jocurile Mării Negre, România şi-a asumat sarcina de a găzdui ediţia următoare a acestei miniolimpiade destinate juniorilor şi cadeţilor la 8 discipline, atletism (inclusiv probe pentru persoanele cu dizabilităţi), baschet, ciclism, gimnastică ritmică, fotbal, lupte, volei şi yachting.

Spre a pune la punct ultimele detalii, Comitetul Administrativ al JMN s-a întrunit pe 25-26 noiembrie 2009 la Constanţa, moment în care delegaţia noastră a confirmat că întrecerile vor avea loc între 20 şi 27 iunie 2010, cu participarea a 3.000 de concurenţi şi tehnicieni din 12 ţări. Preşedinta de atunci şi de azi a Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, multipla campioană Doina Melinte, s-a folosit de prilej pentru a sublinia că  “organizarea competiţiei reprezintă un demers important, e parte a unei strategii pe termen lung de promovare a tinerelor valori şi de susţinere a fenomenului sportiv”.

Toate bune şi în regulă, numai că, recent, oficialii români au comunicat că Jocurile Mării Negre nu vor mai avea loc în 2010, ele urmînd să se ţină la noi anul viitor, mai tîrziu ori niciodată! Lesne de ghicit ce a determinat luarea unei asemenea regretabile decizii, lipsa banilor. Într-un document primit de DJS Constanţa, se explică: “nu s-au iden-tificat sursele de buget necesare”, “nu s-au demarat lucrările de modernizare a bazelor” etc. Să nu vă imaginaţi că a fost vorba despre o sumă astronomică! Nu, pentru ca România să-şi fi putut respecta cuvîntul dat, investiţia n-ar fi depășit 5 milioane de euro, adică nici jumătate din cele 12 băgate în supraevaluatul patinoar din Braşov!

Sigur că e criză. Că există alte priorităţi pentru Executiv, care se angajase să furnizeze 70 la sută din fondurile cerute de buna desfăşurare a JMN. Că banii nu se găsesc pe toate drumurile. Să fim de acord cu asta, dar şi să ne recunoaştem, ruşinaţi, neputinţa, incapacitatea, delăsarea.

E grav că nu mai organizăm competiţia amintită, dar şi mai grav că am făcut anunţul cu doar două luni înaintea startului ei, din care motiv i-am încurcat pe cei ce, pregătindu-se pentru JMN, au cheltuit cu selecţia, cu cantonamentele etc. Dacă dorea cineva o dovadă în plus că sportul nostru e lăsat de izbelişte, iar guvernanţii care-l conduc sînt superficiali, unii chiar iresponsabili, o are. Orice comentariu devine de prisos.