Desfiinţarea unui abuz

Am mai scris pe tema asta, chiar în repetate rînduri, aşa că n-o s-o tratez in extenso. Concret, din iniţiativa şi la presiunile lui Ion Ţiriac, pe timpul acela preşedinte al Comitetului Olimpic Român, forul amintit a decis în 2000 […]

Am mai scris pe tema asta, chiar în repetate rînduri, aşa că n-o s-o tratez in extenso. Concret, din iniţiativa şi la presiunile lui Ion Ţiriac, pe timpul acela preşedinte al Comitetului Olimpic Român, forul amintit a decis în 2000 ca tuturor sportivilor noştri sus­pen­daţi pentru dopaj să li se interzică să mai concureze la JO. Să fie excluşi pe viaţă din loturile olimpice, definitiv, irevocabil.

Deşi nicăieri, în nici o altă ţară, nu ­s-a luat vreodată o măsură atît de aspră, pretutindeni permiţîndu-li-se celor depistaţi pozitiv să participe la Jocurile Olimpice după ispăşirea pedepselor dictate contra lor pe 2 sau, în caz de recidivă, pe 4 ani, la noi ea s-a pus în aplicare imediat. Ca atare, atleta Mihaela Melinte, campioană mondială şi continentală, ba şi de 6 ori recordmană a lumii, a fost împiedicată să ia startul la Atena în 2004 şi la Beijing în 2008, cu toate că rezultatele o recomandau printre favoritele probei de aruncarea ciocanului!   

La momentul respectiv, am atacat public şi vehement atitudinea COR, numit ulterior COSR. Am considerat-o incorectă şi exagerată, fie numai în ideea că orice om care greşeşte, inclusiv un performer, are dreptul la a doua şansă. În acest context, amănuntul că, deunăzi, COSR a revenit asupra hotărîrii din 2000 nu poate decît să ne bucure. E bine să ţi se dea dreptate şi mai tîrziu, după aproape un deceniu, decît niciodată.

Deoarece România a recunoscut autoritatea Agenţiei Mondiale Antidoping încă din anul 2003, cînd ministrul spor­­tului de atunci, Georgiu Gingăraş, a iscălit în capitala Danemarcei documentele aderării la WADA, denunțarea excesului patronat de Ţiriac trebuia să aibă loc ceva mai devreme. Tocmai de aceea, nu mă entu­zi­asmez. Constat întoarcerea la normalitate, dar simt nevoia să precizez că ea s-a datorat cu precădere actualilor şefi ai COSR, preşedintelui Octavian Morariu şi secretarului general Ioan Dobrescu. 

Graţie insistenţei acestora, primul şi membru în Comitetul Executiv al Comitetelor Olimpice Europene, po­ziţie onorantă şi promiţătoare în perspectiva realegerii unui român în CIO la 12 ani după dispariţia regretatului Alexandru Şiperco, s-a reuşit ieşirea dintr-un abuz care a produs prejudicii reprezentării sportului tricolor. Dovadă că, dacă nu s-ar fi abolit “legea Ţiriac”, tînărul halterofil Ninel Miculescu, triplu medaliat cu aur la recentele CE de la Minsk, ar fi împărtăşit soarta Mihaelei Melinte şi n-ar fi putut participa la JO din 2012!