Marinescu şi Al. Tudor
Rapid a pierdut din cauza propriului portar, dar şi a gravelor erori de arbitraj
În cazul unei victorii cu 4-1, scor cu care CFR Cluj a bătut Rapidul în Giuleşti, n-ar trebui să mai existe discuţii. Iată însă că există, […]
Rapid a pierdut din cauza propriului portar, dar şi a gravelor erori de arbitraj
În cazul unei victorii cu 4-1, scor cu care CFR Cluj a bătut Rapidul în Giuleşti, n-ar trebui să mai existe discuţii. Iată însă că există, căci gazdele pun înfrîngerea pe seama ghinionului, a propriului portar şi a manierei de arbitraj. În această ordine a vinovăţiilor sau în alta, fără ca argumentele lor să minimalizeze meritele clujenilor. Indiscutabile. Spre lauda ei, CFR a reconfirmat ceea ce se ştia, că e garnitură valoroasă, solidă, organizată, eficientă, stăpînă pe ea şi gata să exploateze la maximum orice eroare a adversarului.
Cînd vorbesc despre neşansa, vişiniii invocă 3-4 ocazii ratate, cele mai clare aparţinînd lui Al. Ioniţă şi lui Herea, dar şi şuturile expediate în bară de Iencsi şi de Helder. Asupra erorilor lui Marinescu, coautor la 3 goluri, s-ar cuveni trecut mai repede, în ideea că, resimţind dureri la un picior, acesta ar fi forţat intrarea pe teren din devotament, din dorinţa de a-şi sluji echipa. N-a slujit-o, dimpotrivă, a îngropat-o, însă nu-i corect să arătăm cu degetul doar spre el. O formaţie cu pretenţii nu se bazează pe un portar ca Marinescu şi nici pe o rezervă ca Drăghia Sau, dacă se bazează, trebuie să se aştepte la ce-i mai rău. La capitolul respectiv, CFR i-a oferit o lecţie Rapidului: substituindu-l pe Nuno Claro, Stăncioiu a apărat mai bine decît titularul! În atare condiţii, cu un goal-keeper gafeur, zice-se că afectat de iminenta venire a lui Bornescu, învinsa poate reclama proporţiile eşecului şi mai puţin eşecul în sine. Mai puţin sau chiar deloc.
Acuzînd arbitrajul, giuleştenii omit amănuntul că, nesemnalizînd ofsaid la Herea pe centrarea premergătoare golului înscris de acesta, asistentul S. Gheorghe i-a ajutat să egaleze la 1. Mai departe însă, Al. Tudor, iertaţi formularea!, I-a pîrlit în repetate rînduri, n-a scăpat nici o ocazie. A închis ochii la faultul comis în careu de Panin asupra aceluiaşi Herea şi n-a fluierat penalty la henţul lui G. Mureşan, care n-a lovit mingea cu umărul, ci cu braţul, ba şi cu unul depărtat de corp. Întrucît “centralul” i-a iertat pe Deac şi pe Peralta de cîte un cartonaş galben, iar spre final şi pe G. Mureşan, rezultă că Al. Tudor i-a nedreptăţit flagrant pe elevii lui Hizo! Grav e că a greşit şi într-o singură direcție.
Nu susține nimeni că Rapidul n-ar fi pierdut şi CFR, mai echilibrată, mai pragmatică, n-ar fi cîştigat. Să admitem însă că partida putea căpăta o altă turnură dacă Al. Tudor ar fi dat 11 metri fie şi doar într-una dintre situațiile amintite, ambele petrecute la 1-1!
Sigur că n-a greşit cu intenţie, dar asta nu-l absolvă pe arbitrul nostru socotit numărul 1. Care a demonstrat încă o dată că are dificultăţi, mari probleme, mai ales în judecarea fazelor din careu, reamintindu-ne aici şi de meciul Stelei cu CFR, cînd le-a refuzat ardelenilor două penalty-uri evidente. Regret s-o spun, dar Al. Tudor s-a făcut de ruşine sîmbătă şi n-ar strica să fie ţinut pe tuşă un timp.
Ori se crede infailibil, ori a obosit. Ori mai degrabă amîndouă.