Vinovaţii sînt în lojă

Nu există campionat în Europa în care rata destituirii antrenorilor să fie atît de ridicată!

Cînd stagiunea n-a ajuns nici la jumătate, iată că 5 tehnicieni au şi zburat din Liga I. Lista a deschis-o Ion Moldovan, demis de Astra […]

Nu există campionat în Europa în care rata destituirii antrenorilor să fie atît de ridicată!

Cînd stagiunea n-a ajuns nici la jumătate, iată că 5 tehnicieni au şi zburat din Liga I. Lista a deschis-o Ion Moldovan, demis de Astra după doar 3 etape, de parcă echipa n-ar fi promovat cu el pe bancă! I-au urmat Florin Marin de la Ceahlăul, Cristiano Bergodi de la Steaua, Cristi Dulca de la Vaslui şi Daniel Mogoşanu de la Craiova, ultimii doi scoşi cu precădere din pricina unui parcurs mai slab.  În rest, Gheorghe Ștefan s-a supărat pe Marin şi Gigi Becali pe Bergodi, acuzîndu-şi antrenorii că nu s-au conformat ordinelor primite, că şi-au luat nasul la purtare! Curat delict de lezmaiestate, ce altceva?!

Evident că politica e greşită, deoarece un fotbal care nu-şi respectă antrenorii şi nu-i lasă să lucreze va progresa greu ori nu va progresa deloc. Veţi replica însă că aceştia trăiesc periculos pretutindeni. Corect, stabilitatea lor depinde de rezultate. Le au, sînt păstraţi, nu le au, li se arată uşa. Fără să le plîngem de milă celor ce activează în campionatul nostru, pe de-o parte, plătiţi generos şi, pe de alta, ofertaţi repede după destituire, să observăm însă că nu-i aşa pretutindeni. Mai ales noi suferim de lipsa răbdării, dovadă că Foda de la Sturm Graz şi Daum de la Fenerbahce n-au fost daţi afară, în ciuda faptului că formaţiile lor, socotite favorite, au fost învinse acasă, Sturm de Dinamo, la debutul în Europa League!

Că nu există un sindicat menit să apere interesele antrenorilor reprezintă o poveste veche. Se aude că Dorinel Munteanu, el însuşi ameninţat la Galaţi, intenţionează înfiinţarea unei asemenea organizaţii. Mă îndoiesc că va reuşi, deşi demersul merită lăudat şi, fireşte, susţinut. Au încercat şi alţii, dar zadarnic. Din păcate, ideea pare născută moartă.

Dacă instabilitatea tehnicienilor împinge la vale fotbalul românesc, asta se întîmplă preponderent din cauza conducătorilor. A patronilor, a acţionarilor, a finanţatorilor, ziceţi-le cum doriţi. Pînă la un punct, rolul acestora e pozitiv. Băgînd bani, sprijină fenomenul. Mai departe însă, închipuindu-şi că le ştiu pe toate şi amestecîndu-se în toate, inclusiv în vestiar, ei se transformă în frîne. Într-un fel, şi în duşmanii propriilor bani, pe care îi sacrifică uneori de dragul orgoliilor.

În calitate de preşedinte al Ligii, Dumitru Dragomir ar trebui să mai tempereze elanul patronilor de a tăia şi spînzura. Lucrurile nu stau însă astfel. De teamă că nu va mai fi reales şi că va pierde lunar 15.000 de euro, Dragomir le cîntă în strună finanţatorilor cu orice prilej. Nu-i contrazice niciodată. Pe hîrtie, e şeful acestora. În realitate, e la cheremul lor, portavocea şi ecoul lor, dar subiectul se cuvine dezbătut cu altă ocazie.

Apropo de scandalul mediatic stîrnit de demiterea lui Bergodi, reamintesc că de 4 ani nu l-am mai invitat pe Gigi Becali în emisiunile pe care le realizez săptămînal la TV şi la radio. Ceea ce nu mă împiedică să mă consider responsabil, fie şi indirect, de păgubitoarea ascensiune a personajului respectiv. Pe care presa l-a inventat, l-a cultivat şi l-a promovat, ca să constate acum, din ce în ce mai panicată, că nu-l mai poate controla. Mă abţin însă să fac pe moralistul. Cînd chiar tu, cu voie sau fără voie, încurajezi ipocrizia, nu dă bine s-o condamni. E preferabil şi elegant să taci.