Care Mutu va plăti?

Recursul la un tribunal  civil elveţian riscă să fie o sabie cu două tăişuri

După ce TAS i-a respins apelul înaintat împotriva deciziei FIFA care-l silea s-o despăgubească pe Chelsea cu exact 17.173.990 de euro, Mutu a devenit bun de […]

Recursul la un tribunal  civil elveţian riscă să fie o sabie cu două tăişuri

După ce TAS i-a respins apelul înaintat împotriva deciziei FIFA care-l silea s-o despăgubească pe Chelsea cu exact 17.173.990 de euro, Mutu a devenit bun de plată. Deoarece termenul pentru începerea plăţii expiră astăzi, iar internaţionalul român n-a achitat încă nici un sfanţ, varianta că Il Fenomeno s-ar retrage, lansată de ziarul toscan La Nazione, nu-i chiar fantezistă. Poate fi luată în discuţie, deşi Mutu şi-a prelungit recent contractul cu Fiorentina pînă în vara lui 2012.

Varianta pare puţin plauzibilă, numai că, pe de altă parte, retragerea l-ar scuti pe cel în cauză de orice problemă, l-ar elibera. Asta în ideea că, fiind strict de natură sportivă, verdictul de la Lausanne îl vizează pe jucătorul Mutu, nu şi pe cetăţeanul cu acelaşi nume. Altfel zis, dacă ar părăsi mîine terenul, Mutu n-ar mai trebui să plătească nimic. Ar rămîne cu ce-a strîns.

Greu de crezut însă că Mutu, care a împlinit pe 8 ianuarie 30 de ani, ar vrea să se lase. Evident că noi am dori să continue atît timp cît „naţionala” are şi va avea nevoie de el. În consecinţă, ne-ar bucura ca apelul pe care-l pregătesc avocaţii săi pentru Curtea Supremă Elveţiană să însemne un succes. Să ducă la diminuarea unei amenzi aberante, fără precedent în istoria fotbalului, ori chiar s-o anuleze.

Atît că lucrurile nu-s simple. Fireşte că avocaţii îl îndeamnă pe Il Fenomeno să-şi caute dreptatea şi în afara instanţelor sportive, dar să nu ne închipuim că insistă de dragul clientului. Nu, se gîndesc în primul rînd la onorariile lor, care înseamnă mulţi bani, foarte mulţi bani. Mai departe, există posibilitatea ca CSE să nu admită recursul. Dar nu-i exclus, opinează juriştii pe care i-am consultat, ca petentul să iasă şi mai rău dintr-un asemenea demers. În sensul în care Curtea Supremă să menţină hotărîrea TAS şi, în calitate de tribunal civil, să-l considere şi pe cetăţeanul Mutu dator! Adică să-l oblige pe acesta să plătească nu doar cît joacă, ci cît trăieşte. În concluzie, deoarece recursul reprezintă o sabie cu două tăişuri, Mutu ar risca adresîndu-se la CSE. Ar face mai bine dacă, trecînd peste orgoliu, ar încerca să-l înduplece pe Abramovici.

Într-un moment în care Chelsea pretinde că ştirile despre suspendarea sau retragerea lui Mutu sînt „simple speculaţii”, nu trebuie să-l credem pe directorul ei de comunicare! Mai degrabă merită presupus că gruparea londoneză îi va cere curînd FIFA să aplice decizia TAS şi să-l execute pe român. Cum clubul n-a dat semne că l-ar ierta pe Mutu, dimpotrivă, a urmărit permanent să se răzbune pe el şi să-l înveţe minte, nu-i de aşteptat să-şi schimbe atitudinea.

Să nu mai dezgropăm morţii şi să spunem că Briliantul a greşit. Sigur, a greşit cînd a prizat cocaină şi cînd, prea plin de el, a îndrăznit să-i sfideze pe oficialii lui Chelsea, inclusiv pe magnatul Abramovici. Să le rîdă în nas. Corect, doar că a suferit destul şi, cuminţit după suspendare, şi-a spălat din păcate. S-ar cuveni să plătească, sub nici o formă însă 17 milioane de euro! Să nu zicem, cel mai uşor, că Mutu culege acum ce-a semănat. Să nu facem pe moraliştii degeaba. Tocmai pentru că se află la anaghie, n-ar strica să-i arătăm un plus de înţelegere şi de simpatie. Totuşi, a greşit un român de-al nostru.