Arbitri pitici?!

Şeful CCA denunţă o discriminare care în realitate nu există Cuvîntul discriminare provine din latină şi înseamnă, simplificînd, a face diferenţa. A dezavantaja o persoană sau un grup în funcţie de rasă, de naţionalitate, de vîrstă, de etnie, de limbă, […]

Şeful CCA denunţă o discriminare care în realitate nu există Cuvîntul discriminare provine din latină şi înseamnă, simplificînd, a face diferenţa. A dezavantaja o persoană sau un grup în funcţie de rasă, de naţionalitate, de vîrstă, de etnie, de limbă, de religie, de orientare sexuală etc. La discriminare se referă şi noul preşedinte al CCA, Vasile Avram, care propune eliminarea din regulament a criteriului privind înălţimea arbitrilor. Conform opiniei sale, alte norme ar trebui să hotărască în departajarea cavalerilor fluierului, nu statura.

Ca să convingă, Avram invocă o serie de exemple. Inclusiv pe al său, fost purtător al ecusonului FIFA în ciuda faptului că măsura 1,70 m , dar şi pe cel al francezului Batta şi al austriacului Plautz. De-acum retras din activitate, Batta n-avea nici măcar 1,70 m, în vreme ce Plautz, prezenţă constantă în cupele continentale, are numai 1,71 m, ceea ce nu i-a împiedicat să fie delegaţi frecvent la meciuri foarte importante şi să se bucure de aprecieri favorabile pe plan internaţional. Francezul a condus, printre altele, partida România-Anglia, 2-1, de la CM 1998 și finala Cupei UEFA 1997.

Nu puţini consideră însă pledoaria lui Avram ca fiind pro domo. Îi reproşează acestuia că, dorind să elimine criteriul amintit, apără cauza propriilor copii Din păcate, președintele CCA e vulnerabil. Poate fi suspectat din moment ce ambii săi băieţi, “centralul” Marius şi asistentul Valentin, sînt arbitri şi nu excelează la capitolul înălţime. Cînd tatăl lor afirmă că primul are 1,74 m, iar celălalt 1,70 m, se găsesc destui gata să parieze că le adaugă fiilor săi cîte un centimetru, dacă nu chiar cîte doi!

Că-i aşa ori nu e greu de precizat, căci nimeni nu stă să-i măsoare pe fraţii Avram. Cert e însă, şi regretabil, că fotbalul românesc nu va scăpa de asemenea bănuieli, întemeiate sau nu, atît timp cît şefii arbitrilor vor fi părinţi de arbitri Nicăieri nu-i aşa, doar la noi. Firește, cel mai la îndemînă ar fi să spunem că, luptînd contra unei discriminări, Vasile Avram are dreptate. Probabil că în teorie are, nu însă şi în practică, deoarece n-ar da bine, n-ar da deloc, să vedem pe teren arbitri pitici, mai scunzi cu jumătate de metru decît jucătorii Oricît ar susţine preşedintele CCA altceva, prestanţa unui cavaler al fluierului depinde şi de înălţimea acestuia. Probă că nu există arbitru italian de top sub 1,80 m, iar peninsularii sînt socotiţi la ora actuală cei mai buni din lume.

Cum nu e vorba aici despre o discriminare, ci doar despre un punct din regulament, criteriul în discuţie trebuie păstrat. Nu pretinde nimeni ca arbitrii care nu-l îndeplinesc, dar au căpătat experienţă şi şi-au făcut deja un nume, să fie traşi pe dreapta, excluși. Oricum avem puţini profesionişti adevăraţi, ca să ne permitem luxul de a rămîne fără cei mai mici cu 2-3 centimetri. Cînd se pune însă problema schimbului de mîine, a creşterii şi promovării, de înălţime trebuie ţinut cont. Neapărat.