Platini da, Nașu’ ba!
Dacă președintele UEFA a ținut să fie prezent la Linz, șeful FRF nu s-a obosit să ajungă nici măcar la Mogoșoaia!
Într-un articol tipărit marți, le-am reproșat șefilor FRF că nici unul dintre ei n-a catadicsit să onoreze finala […]
Dacă președintele UEFA a ținut să fie prezent la Linz, șeful FRF nu s-a obosit să ajungă nici măcar la Mogoșoaia!
Într-un articol tipărit marți, le-am reproșat șefilor FRF că nici unul dintre ei n-a catadicsit să onoreze finala Campionatului Național de juniori mari, născuți în anul 1990. Vizați în editorialul intitulat “Jignirea”, președintele Mircea Sandu, directorul general Ionuț Lupescu și secretarul general Adalbert Kassai n-au găsit de cuviință SĂ-ȘI JUSTIFICE ABSENȚA. Sincer, nici nu mă așteptam să furnizeze publicului larg vreo explicație prin care să-și manifeste regretul de a fi lipsit de la un eveniment de la care n-aveau voie să lipsească.
În schimb, s-au grăbit să-mi transmită, prin diverși intermediari, că nu era necesară participarea lor la meciul respectiv, cîștigat de FC Bihor la penalty-uri în fața Stelei, din moment ce fostul internațional Miodrag Belodedici, directorul Departamentului de copii și juniori, a făcut oficiile de gazdă, FRF fiind, se știe, organizatoarea competiției. “L-am trimis pe Belo, la ce să mai fi mers și noi, ca să ne călcăm pe picioare?!”, cam așa a sunat mesajul.
Fotografia de alături demonstrează că șefii Casei Fotbalului n-au dreptate. Practic, că AU GREȘIT. Realizată pe 27 iulie 2007, după ultima finală a Europenelor Under 19, disputată în Austria, imaginea îl înfățișează pe francezul Michel Platini înmînînd trofeul de campioană continentală lui Azpilicueta, căpitanul selecționatei de juniori a Spaniei, care tocmai o învinsese, cu 1-0, pe cea a Greciei. Cu alte cuvinte, președintele UEFA a considerat de datoria lui, DE SERVICIU ȘI MORALĂ, să fie prezent la Linz,în vreme ce președintele FRF nu s-a ostenit să ajungă nici măcar la Mogoșoaia! Iar subalternii lui, Lupescu și Kassai, evident teribil de ocupați, nici atît!
Pe marginea festivității de premiere desfășurate la sfîrșitul săptămînii trecute, iată ce scrie pe blog “un părinte din Oradea”: “Indiferența conducătorilor fotbalului e crasă. Pe lîngă lipsa oficialilor, care se plîng că viitorul e sumbru, cîștigătorii finalei au primit tricouri de bumbac ordinar, o cupă minusculă și niște diplome care se dau la grădiniță. Cu adevărat, O BĂTAIE DE JOC. Cînd Federația are ca sponsor al echipelor naționale firma Adidas, era așa greu să ofere niște tricouri ca lumea? Comparînd că la Cupa Hagi ocupanții locului 1 au fost recompensați cu un rînd de echipament de firmă, un cantonament de 10 zile și deplasarea în străinătate la o partidă importantă, mă văd obligat să întreb: a sărăcit Federația?!”.
Cred că nu-i vorba atît despre sărăcie, cît despre ceva și mai puțin scuzabil, ori deloc. Despre NEPĂSARE, boală veche la nivelul conducerii FRF și, din păcate, greu de vindecat. Poate chiar imposibil.