Rada

Tehnicianul giuleştean începe să demonstreze că postul de “principal” nu înseamnă o căciulă prea mare pentru el!

Toţi trebuie să se fi mirat, citind în Gazeta de ieri, că Marian Rada ia doar 3.000 de euro pe lună! Deşi Rapidul […]

Tehnicianul giuleştean începe să demonstreze că postul de “principal” nu înseamnă o căciulă prea mare pentru el!

Toţi trebuie să se fi mirat, citind în Gazeta de ieri, că Marian Rada ia doar 3.000 de euro pe lună! Deşi Rapidul trage la o cupă europeană, chiar şi la Champions League, iată că antrenorul ei e MAI PROST PLĂTIT decît unii tehnicieni din eşalonul secund! Numit la începutul returului, Rada n-a cerut însă să i se mărească salariul.  “Am ceva de demonstrat şi banii nu contează!”, a comentat el.

Cei care s-au mirat n-ar fi făcut-o dacă ar fi cunoscut mai bine personajul. Cu două prezenţe în “naţională”, meciurile de verificare contra Irakului din 1986, Rada a purtat tricoul vişiniu în peste 150 de partide şi a înscris 14 goluri. Destule pentru unul care a evoluat de regulă pe postul de fundaş central şi mai rar ca mijlocaş. Retras de pe gazon în 1991, a rămas în Giuleşti, de unde susţine că NU VA PLECA decît dat afară! Pentru că “aici e tinereţea mea, e familia mea, e viaţa mea”.

De-a lungul timpului, a ocupat diverse funcţii în Grant, organizator de competiţii, antrenor la Centrul de copii şi juniori, director sportiv şi, scurtă vreme, chiar director executiv.

A lucrat însă cu precădere ca SECUND, sub comanda lui Liţă Dumitru, a lui Sorin Cîrţu, a lui Viorel Hizo (în 3 rînduri), a lui Mircea Lucescu, a lui Dumitru Dumitriu, a lui Mircea Rednic (de două ori), a lui Răzvan Lucescu şi a lui Cristiano Bergodi.

Nu l-a deranjat să stea în umbră, nu i-a căzut rangul şi nu s-a pîins, s-a mulţumit cu ce-a primit. De la fiecare dintre cei menţionaţi mai sus a învăţat cîte ceva. Mai puţin DRAGOSTEA pentru Rapid, “cu care trebuie că m-am născut!”. Mai în glumă, mai în serios, a afirmat cîndva şi că “de-ar fi nevoie de mine ca masor sau ca magazioner, nici atunci n-aş zice nu!”.

În 2008, la capătul unei lungi aşteptări, lui Rada i s-a oferit conducerea primei echipe. Cu el pe bancă, Rapid a urcat în clasament de pe 6 pe 3, DAR ASCENSIUNEA a trecut nu doar neobservată, ci şi nerăsplătită. În loc să fie lăudat, s-a trezit înlocuit cu portughezul Peseiro, adus cu surle şi trîmbiţe, ba şi cu 720.000 de euro pe an! Altul şi-ar fi luat lumea în cap. Rada a mers însă fără să strîmbe din nas la Rapid II, în liga a III-a! De acolo a fost promovat recent ca antrenor principal, hotărît să probeze că poate mai mult şi că merită mai mult. Sigur, drumul e foarte lung, numai că pînă acum A DEMONSTRAT. În ciuda dificultăţilor financiare, Rapidul lui a jucat un fotbal spectaculos şi a obţinut 7 puncte din 9. Inclusiv, a dominat-o pe campioana CFR pe terenul acesteia!

Luni seara, avîndu-l invitat la Radio Europa FM, l-am văzut la volanul unei Kia. Mai degrabă ca să încropesc un dialog, l-am întrebat cui aparţine maşina, lui ori clubului? Mi-a răspuns că e proprietatea sa, după care mi-a explicat:  “Într-adevăr, clubul a vrut să-mi pună la dispoziţie o maşină de serviciu, dar la ce mi-ar fi folosit?! Cît mă descurc cu a mea, ce rost avea să fi dorit alta?!”

Aşa arată, simplificat, portretul lui Rada la 49 de ani, pe care-i va împlini curînd, în 14 mai. E imaginea unui om harnic şi cu simţul măsurii, DEVOTAT MESERIEI ŞI RAPIDULUI. Care s-ar cuveni să nu uite însă că, dacă modestia e frumoasă, excesul de modestie dăunează. Mai ales în fotbal, domeniu în care, din păcate, cei nepretenţioşi ajung să fie consideraţi fraieri!