Marea şmecherie

Suporterii Rapidului nu agreează ideea lui George Copos de a cumpăra obligaţiuni Mai sînt unii care cred ce spune Copos. Nu mă număr printre ei, de aceea mă şi îndoiesc că patronul Grupului de firme Ana va renunţa la Rapid. […]

Suporterii Rapidului nu agreează ideea lui George Copos de a cumpăra obligaţiuni

Mai sînt unii care cred ce spune Copos. Nu mă număr printre ei, de aceea mă şi îndoiesc că patronul Grupului de firme Ana va renunţa la Rapid. Pe de-o parte, pentru că s-a îmbolnăvit de “farmecul vieţii” şi, pe de alta, pentru că MAI DEGRABĂ A CÎŞTIGAT DE PE URMA ECHIPEI. Desigur că şi Copos, asemenea tuturor, e afectat de criza economică, nu într-atît însă încît să-i fluture vîntul prin buzunare. Oricum am lua-o, abil şi descurcăreţ, principalul acţionar rapidist rămîne un om bogat. Ca atare, ar avea din ce să ţină clubul, doar că joacă tare, ba şi la cacealma. Vrea spectacol. Vrea să fie rugat, chiar implorat, ca să poată apărea în final pe post de salvator. Orgoliile lui nu-s mici.

După ce l-a eliminat pe Valvis, Copos l-a prins în plasă şi pe Taher, din banii căruia Rapidul a trăit din martie pînă în octombrie anul trecut. BANI ÎNSĂ ÎMPRUMUTAŢI, NU INVESTIŢI, de aceea iordanianul şi speră să-i recupereze. Probabil că va reuşi, dar nu integral. Persoane avizate afirmă că din 8 milioane, Taher va pierde numai 2,5, pe care i-a dat fără acte.

Acum, Copos pretinde că-l aşteaptă pe Taher să respecte contractul şi să achiziţioneze Rapidul. În realitate, nu-l aşteaptă nici pe Taher, nici pe mama lui Taher şi nici pe mama lui Ştefan cel Mare! Doar umblă să cîştige timp pînă îi va veni rîndul să triumfe. Altminteri, deoarece nici iordanianul nu-i uşor de păcălit, cei doi se vor întîlni mai devreme sau mai tîrziu la tribunal. Acolo va dura însă mult, ani în şir, ca să se demonstreze cine a avut dreptate.

Mai nou, Copos a mai născocit ceva, o mare şmecherie. Apelînd la sentimentele fanilor vişinii, pătimaşi şi statornici, le-a sugerat acestora să cumpere obligaţiuni, a căror vînzare pe scară largă ar ajuta Rapidul să depăşească impasul actual. Atenţie, obligaţiuni, nu acţiuni, ADICĂ NIŞTE HÎRTII LIPSITE DE VALOARE întrucît posesorul lor nu va beneficia de nici un control asupra bugetului. Asupra cheltuielilor, a încasărilor, a transferurilor etc. Concret, Copos ar urma să conducă şi să gestioneze clubul, dar cu banii altora!  Sau şi cu ei! În ciuda iubirii lor, suporterii au sesizat capcana şi au respins ferm propunerea. Unii s-au dovedit reticenţi, iar alţii chiar s-au enervat. Au înţeles că li se oferă iluzii, nicidecum drepturi.

În măsura în care ar fi dorit cu adevărat să vîndă Rapidul, George Copos trebuia să solicite un audit, cum a cerut insistent Valvis, să evalueze proprietatea şi să anunţe public preţul rezultat dintr-o analiză financiară temeinică. Să declare “atît costă Rapidul” şi, scoţîndu-l pe piaţă, să caute eventuali cumpărători. Tocmai faptul că n-a procedat aşa, deşi a tot promis, alimentează ideea că intenţionează să continue. Nu oricum însă, ci după regulile lui. El să cînte, iar ceilalţi să danseze.