Alt Sorinaccio

Cu Cîrţu pe bancă, Pandurii au pierdut doar un meci din 11!

Indiferent de ce se va întîmpla luni în Ghencea, Dan Petrescu merită socotit antrenorul sezonului. Înaintea duelului direct, a recunoscut şi Dorinel, străin de orice invidie, că Dan […]

Cu Cîrţu pe bancă, Pandurii au pierdut doar un meci din 11!

Indiferent de ce se va întîmpla luni în Ghencea, Dan Petrescu merită socotit antrenorul sezonului. Înaintea duelului direct, a recunoscut şi Dorinel, străin de orice invidie, că Dan e numărul 1. De acord, căci nu-i uşor s-o duci pe Unirea Urziceni de nicăieri în fruntea Ligii I. De la Petrescu în jos, există mai mulţi candidaţi la lauri dintre tehnicienii mai tineri, de pildă, Ionuţ Badea, Răzvan Lucescu, Ioan Ovidiu Sabău ori Viorel Moldovan. Ierarhizarea lor depinde de simpatia faţă de o echipă sau faţă de alta. Oricum, dacă în privinţa jucătorilor ce vin din urmă n-avem motive să fim foarte optimiŞti, la capitolul antrenori stĂm parcĂ mai bine. Viitorul pare pe mÎini bune.

Întrucît a împlinit deunăzi 53 de ani, Sorin Cîrţu nu mai aparţine categoriei tehnicienilor tineri. Fostul component al Craiovei Maxima, în opinia mea şi cel mai talentat, nu mai e un novice, din moment ce în 1991, la doar 36 de ani, a condus-o pe Universitatea la cîştigarea campionatului şi a Cupei. A eventului.

Plecat recent de la Mioveni şi din pricini medicale, Cîrţu şi-a făcut în această toamnă o reintrare ce nu merită trecută cu vederea, triumfală. Sub bagheta lui, formaţia din Tîrgu Jiu a reuşit un final de stagiune pe cît de neaşteptat, pe atît de spectaculos şi eficient. Concret, preluată de Cîrţu de pe locul 16, ea a încheiat sezonul pe 12, acumulînd 16 puncte în 9 etape. Din 11 partide, dintre care două de Cupă, Pandurii calificîndu-se în “sferturi”, Cîrţu a pierdut una singură, ironia destinului, la Craiova, ca să obţină 6 victorii şi 4 remize, ultima sîmbătă, la Galaţi. Ca atare, deşi majoritatea specialiştilor o şi îngropaseră, reprezentanta urbei lui Brâncuşi s-a îndepărtat de zona retrogradării şi va ierna pe o poziţie liniştitoare. Desigur, Cîrţu n-a cîştigat încă războiul, care se anunţă lung şi dificil. A cîştigat însă cîteva bătălii grele, pe lista victimelor Pandurilor apărînd Rapid, FC Vaslui şi chiar CFR Cluj!

Mai trebuie adăugat ceva. Ironizat adesea pentru stilul său eminamente defensiv, de unde şi expresia “Cîrţu a băgat iar autobaza în poartă  ”, cel poreclit din acest motiv Sorinaccio a părut altul la Tîrgu Jiu. Nu şi-a mai înghesuit băieţii pe 4 rînduri şi nu le-a mai impus să se baricadeze în preajma propriului careu, ci le-a cerut să iasă curajos la atac. I. Iordache et Comp. s-au conformat, probă că au înscris de la instalarea lui 14 goluri şi au primit numai 7. Cîrţu s-a dovedit acelaşi fin strateg, meseria nu se uită, dar s-a arătat mai îndrăzneţ ca altădată. La fel de vulcanic, dar mai îndrăzneţ.

Nici Sorinaccio nu e, cum nu-i nimeni în branşa respectivă, un antrenor perfect. A acceptat unele compromisuri şi n-a ştiut totdeauna să-şi aleagă prietenii. Cu excepţia Craiovei şi a Rapidului, cu care a pierdut finala Cupei 1995, mai degrabă a fugit de cluburile mari. Preferîndu-le pe cele mai mici, ca să aibă el pîinea şi cuţitul, s-a realizat, însă nu pe deplin. Probabil îşi reproşează că n-a ţintit mai sus, că şi-a propus mai puţin decît i-ar fi îngăduit inteligenţa,  priceperea şi flerul. Dar excelentul parcurs cu Pandurii demonstrează, negru pe alb, că Sorin Cîrţu rămîne un tehnician de nădejde, un lider. Menit să îmbogăţească şi să coloreze peisajul fotbalului nostru.