EXCLUSIV / „Problema lui Mutu e cu Chelsea, nu cu Jose Mourinho!”
Mai e un ceas pînă să înceapă România – Franţa. În cortul pentru Vip-uri amenajat lîngă tribuna oficială, în centrul interesului general se află, fireşte, Jose Mourinho. Toţi îl privesc, dar fără şanse de a se apropia de […]
Mai e un ceas pînă să înceapă România – Franţa. În cortul pentru Vip-uri amenajat lîngă tribuna oficială, în centrul interesului general se află, fireşte, Jose Mourinho. Toţi îl privesc, dar fără şanse de a se apropia de el. Cîţiva bodyguarzi, de bănuit că ai lui Gigi Becali, îl păzesc cu discreţie, dar hotărît. Fraţii Becali îmi înlesnesc să intru în dialog cu celebrul tehnician. În spatele nostru, mai tînărul coleg Răzvan Rotaru trage cu urechea la discuţia purtată în italiană. – Domnule Mourinho, ce-i cu dumneavoastră la Constanţa?
– M-a invitat Giovani Becali şi n-am putut să-l refuz. Practic, am venit să-i văd pe jucătorii Interului, pe Chivu şi pe Vieira. Mai e ceva, cînd n-am meci, nu pot sta locului. Nu rezist fără fotbal. Şi de ce să nu fi venit? Ca să-i urmăresc pe Cambiasso şi pe Zanetti în partida Argentina – Paraguay, am parcurs în septembrie drumul pînă la Buenos Aires!
– Văzîndu-vă cu Gigi Becali, unii susţin că aţi fi venit pentru stelistul Goian!
– Ei, lumea vorbeşte vrute şi nevrute. Patronul Stelei e simpatic, dar n-am venit pentru nimeni de la Steaua. Slavă Domnului, am la Inter un lot de 30, plin de valori, îmi ajunge.
– Sînteţi mulţumit de Chivu?
– Foarte. A recuperat excelent după operaţia suferită la umăr. Pe teren şi în afara lui, Cristi e un tip ok, un profesionist veritabil.
– Totuşi, nu l-aţi folosit nici cu Werder şi nici cu Bologna!
– Jucase 3 meciuri într-o săptămînă şi era mort de oboseală. Trebuia odihnit.
– Mă mir că afirmaţi asta tocmai dumneavoastră, care trageţi de jucători pînă îi stoarceţi de vlagă!
– Fals, le cer doar să-şi respecte meseria, cum mi-o respect şi eu pe-a mea. Consider că sînt corect.
– Aţi fost corect şi cu Mutu?! Nu doar că l-aţi dat afară de la Chelsea, ba l-aţi şi împins spre o amendă astronomică.
– Da, 17 milioane de euro nu-s puţini. În realitate însă, nu eu i-am făcut-o lui Mutu, şi-a făcut-o singur.
– Cum adică?
– Un control antidoping l-a găsit pozitiv, dar nu eu comandasem controlul. La Chelsea, ca şi la Inter, asemenea teste se efectuează periodic, la intervale regulate. Sînt trecute în program, pentru a-i descoperi pe cei care se droghează şi, mai ales, pe cei care beau. Deduc că în România s-a interpretat greşit, eu n-am avut şi n-am nimic cu Mutu. Dimpotrivă, l-am apreciat totdeauna. Problema lui Mutu e cu Chelsea, nu cu Jose Mourinho!
– Cum vă consideraţi ca antrenor, dur sau îngăduitor?
– Repet, corect. La o echipă, fiecare trebuie să-şi facă treaba şi s-o facă bine. De la patron pînă la magaziner. În caz că se încalcă regula, nu se obţin performanţe.
– Cum de-aţi învăţat atît de repede limba italiană? Sincer, credeam că vom conversa în engleză.
Mourinho zîmbeşte, îşi cere scuze şi se apropie de masa cu cafea, cu sandvişuri şi cu dulciuri. Se uită, dar nu se decide. Întreabă despre un produs, iar Victor Becali îi spune că e o prăjitură. Rîde: „Nu, sub nici o formă, voi m-aţi adus aici ca să mă îngraş?!”. Dacă n-aş şti că a împlinit 45 de ani, i-aş da mai puţini, maximum 40. Altfel, mă temeam că va fi distant, chiar inabordabil. Dimpotrivă, e foarte deschis, amabil, binevoitor. Se întoarce.
– Unde rămăsesem?
– La limba italiană.
– După ce am semnat cu Inter, ziariştii italieni mi-au reproşat că nu le cunosc limba, de aceea m-am pus pe învăţat. Mi-am luat şi profesor. După 3 luni, nu vorbesc perfect, dar mă descurc.
– Vă plac ziariştii?
– Sînt un rău necesar. Rolul presei, inclusiv al celei de sport, e imens. Trebuie să ţii cont de ea.
– Selecţionerul Victor Piţurcă …
– Îmi lipsesc informaţiile, aşa că nu mă pronunţ. Altceva?
– Ce părere aveţi despre partida cu Franţa?
– Va fi una grea pentru ambele formaţii. Cum am un jucător într-o echipă şi altul în cealaltă, v-ar deranja să iasă un scor egal?
– Totuşi, noi sîntem gazde.
– N-aş vrea să vă supăr, dar aţi fost şi cu lituanienii! Oricum, România are o echipă solidă, dar şi Franţa, deşi în scădere de formă, e redutabilă. Fiind vicecampioana lumii, nu se va împăca deloc cu ideea de a rata calificarea la Mondialele din 2010. Se poate califica, însă se poate califica şi România.
– Domnule Mourinho, unde e fotbalul mai bun, în Italia sau în Anglia?
– Fotbalul din Anglia e superior, nu-i atît de tacticizat. Se joacă într-o măsură mare şi pentru plăcerea publicului, ofensiv, fără „lacăte”. Altă mentalitate, altă stabilitate.
– Stabilitate?
– Antrenorii de dincolo de Canalul Mînecii nu trăiesc cu frica-n sîn. În Italia e infinit mai multă presiune, trebuie să cîştigi pînă şi ultimul „amical”! Deoarece n-au teamă, echipele englezeşti, chiar şi cele din liga a doua ori a treia, sînt mai hotărîte. Vin în Italia, le întîlnesc pe fruntaşele Seriei A şi le dau mereu bătăi de cap.
– Regretaţi că aţi plecat din Anglia?
– Nu, a însemnat o etapă, acum e alta. N-am timp să privesc înapoi, fie şi cu mîndrie. Sînt obligat să privesc numai înainte.
– Eu ţin cu Napoli!
– Deşi e în creştere, mă îndoiesc că are vreo şansă la titlu. Sînt altele, în frunte cu Inter, mai tari, tot ele vor face legea în cele din urmă. Sita va cerne.
– De ce e poreclit Chivu Ringo Star?
– Unii dintre coechipieri îi spun aşa, probabil că li se pare că seamănă cu vedeta de altădată a Beatles-ilor.
– Vă mulţumesc, dar mai îndrăznesc să vă cer ceva, un pronostic pentru România – Franţa.
– N-am convenit că va fi egal?!
Din păcate, n-am izbutit să mă mai întreţin cu antrenorul portughez, fie şi în fugă, după fluierul final. Înconjurat de bodyguarzi, care le ţineau anevoie piept amatorilor de autografe, Mourinho s-a grăbit spre maşină, urmînd să se îmbarce imediat în avionul de Bucureşti. M-a zărit însă prin mulţime şi mi-a făcut semn cu mîna. A şi zis ceva, dar n-am auzit. Pesemne, îmi atrăgea atenţia c-a avut dreptate.