Temeri inutile

Trebuie să realizăm că echipa Franţei nu mai e ce-a fost

Pînă la un punct, Mircea Sandu n-a greşit cînd, după acest 1-0 cu Letonia, declara că “naţionala” României are viitor. Deoarece Piţurcă a folosit la Urziceni o serie de […]

Trebuie să realizăm că echipa Franţei nu mai e ce-a fost

Pînă la un punct, Mircea Sandu n-a greşit cînd, după acest 1-0 cu Letonia, declara că “naţionala” României are viitor. Deoarece Piţurcă a folosit la Urziceni o serie de noutăţi, pe Moţi, pe Pulhac, pe C. Lazăr şi pe Fl. Costea, iar pe Şt. Radu l-a lăsat la Under 21, afirmaţia şefului FRF se susţine. Numai că, înainte de a avea viitor, orice echipă trebuie să aibă prezent. Or, în condiţiile în care startul preliminariilor CM 2010 se vede cu ochiul liber, numeroasele indisponibilităţi din lotul tricolor ridică tot atîtea probleme greu de rezolvat. Din păcate, infirmeria dă pe dinafară. Nu-i puţin lucru că s-a cîştigat cu Letonia. La fel de adevărat e însă că s-a obţinut o victorie lipsită de strălucire.

Altminteri, m-a surprins neplăcut faptul că, referindu-se la bătălia ce stă să înceapă, unii dintre jucătorii noştri, oare nu toţi?, se grăbesc să supraliciteze valoarea Franţei. A spus-o însuşi căpitanul de miercuri seara, Cosmin Contra: “Franţa e favorita grupei, noi, sîrbii şi austriecii ne vom bate pentru calificare ”.

Fireşte că selecţionata Cocoşului Galic, vicecampioană a lumii, va constitui un adversar redutabil, de tratat cu atenţie maximă. Asta nu înseamnă însă că ea porneşte în cursa pentru Mondiale din pole-position. Corect, a pierdut doar la penalty-uri ultima finală de CM, dar s-a întîmplat acum 2 ani. între timp, multe s-au schimbat în vestiarul lui Domenech şi părerea majorităţii specialiştilor e că nu s-au schimbat în bine. Starurile Barthez, Thuram, Makelele şi, întîiul pe listă, Zidane s-au retras, iar despre Sagnol, Vieira şi Ribery, accidentaţi, se ştie şi nu prea cînd vor reintra. în plus, să nu uităm că Franţa a dezamăgit la Euro 2008, unde nu s-a dovedit cu nimic superioară României, ba s-a şi clasat în urma acesteia. Partida directă s-a încheiat 0-0, dar mai aproape de izbîndă au fost “tricolorii”. Aşa că nu există motive să ne simţim complexaţi în faţa francezilor, speriaţi de ei.

Vor zice unii că Les Bleus, deşi într-o formulă în care numai Gallas, Malouda şi Henry au supravieţuit finalei CM 2006, tocmai i-au bătut pe suedezi în deplasare cu 3-2. Da, i-au bătut, dar n-au rupt gura tîrgului. Dimpotrivă, presa din Hexagon nu s-a arătat încîntată de prestaţia de la Göteborg, opera unei garnituri pe care  cotidianul “Le Parisien” a caracterizat-o ca fiind “tun în ofensivă şi febrilă în apărare”. Domenech a rămas ţinta ironiilor, dacă nu şi a atacurilor, ziarul menţionat reclamînd că “un antrenor fixat într-o cultură defensivă nu se transformă de azi pe mîine într-un cal nebun, GATA să încurajeze fotbalul total”.

Fără îndoială că Franţa, pe care cu siguranţă că remiza albă de la Zürich a pus-o în gardă, va fi o piatră tare. Atît însă, de aceea chiar nu-i cazul s-o socotim mare favorită şi să tremurăm de frica ei. Logic e să gîndim că are şanse de calificare egale cu ale României. Cu alte cuvinte, a venit momentul să ridicăm capul din pămînt şi să nu mai manifestăm temeri exagerate. Pentru că cine pleacă la luptă speriat n-o va cîştiga niciodată.