La trîntă cu penaltyurile!
În două etape, un singur arbitru lăsat repetent, arădeanul Ovidiu Haţegan
De cînd directorul general al FRF nu mai hotărăşte delegările arbitrilor în Liga I, ci şeful CCA, lumea fotbalului nostru s-a împărţit. Prietenii lui Ionuţ Lupescu contestă înlocuirea acestuia, […]
În două etape, un singur arbitru lăsat repetent, arădeanul Ovidiu Haţegan
De cînd directorul general al FRF nu mai hotărăşte delegările arbitrilor în Liga I, ci şeful CCA, lumea fotbalului nostru s-a împărţit. Prietenii lui Ionuţ Lupescu contestă înlocuirea acestuia, în vreme ce adversarii lui, parcă mai numeroşi, afirmă că Gheorghe Constantin se achită mai bine de sarcini. Duminică seara, la Recursul etapei pe GSP TV, Mihai Stoica se referea la “creşterea calităţii arbitrajelor”, iar ceilalţi invitaţi din studio, Cristian Borcea şi Victor Becali, l-au susţinut.
Deoarece s-au consumat numai două etape, e prematur de tras concluzii. Totuşi, după cum i-a apreciat Gazeta pe arbitri pînă acum, Stoica pare să aibă dreptate. Fireşte, GSP a acordat 18 note, cîte meciuri s-au jucat, dintre care 10 de 7, 3 de 6, 4 de 5 şi una singură de 4, lui Ov. Haţegan. Rezultă o medie aproape de 6, adică mulţumitoare în condiţiile în care, spre deosebire de ediţiile precedente, actualul campionat a început în trombă. Pe lista celor cu 7 figurează Al. Tudor, S. Corpodean, fiecare cu cîte o “dublă”, T. Crăciunescu, A. Bogaciu, S. Colţescu, Al. Deaconu, M. Martiş şi M. Avram. Cu observaţia că Deaconu, asemenea lui Tudor şi Corpodean delegat în ambele etape, a primit şi un 5. Personajului principal din “cazul bricheta” i s-a scăzut nota la Urziceni, considerîndu-se că în partida dintre Unirea şi Argeş le-a refuzat gazdelor un penalty clar (la Bilaşco), pentru ca, în compensaţie, să le ofere ulterior un altul (la Onofraş). Evident că notele respective conţin o doză mai mare sau mai mică de subiectivism. Ziariştii sînt oameni, nu maşini. De pildă, destui gîndesc că prestaţia lui Ov. Haţegan de la FC Vaslui – Steaua a fost judecată cu asprime exagerată, la sînge. Corect, a greşit cînd nu l-a eliminat pe senegalezul N’Doye, destule voci pretinzînd că trebuia să procedeze la fel şi cu Rădoi, dar adevărul e că arădeanul a dus la capăt o partidă încinsă. A greşit, dar omeneşte, nu s-a făcut de rîs.
De remarcat şi că arbitrilor cu 5, ei fiind I. Kovacs, Al. Deaconu, C. Balaj şi M. Drăgănescu, li s-a imputat, cu excepţia primului, care i-a arătat lui Eric de la Gaz Metan două cartonaşe galbene în întîlnirea cu Oţelul şi nu l-a trimis la cabine, mai ales erori comise în cîntărirea fazelor din careu. Fie că n-au dictat penaltyuri, fie că le-au dictat prea uşor. La acest capitol mai au de lucru “centralii” români, datori să ajungă la o interpretare uniformă în privinţa intervenţiilor ce necesită ori nu indicarea punctului de la 11 metri. Regulamentul e unul, dar deciziile lor diferă. Să admitem însă, fără a scuza, că arbitrii se confruntă pretutindeni cu aceeaşi problemă.
Trăgînd linie, se poate spune că debutul stagiunii ne îngăduie să vorbim, ca şi Mihai Stoica, despre ridicarea nivelului arbitrajului. Constatarea trebuie să ne bucure, dar şi să-i determine pe Costică – Vîlcea şi pe coechipierii lui din conducerea CCA să fie foarte exigenţi şi, pe de altă parte, cît mai precauţi. Pentru că paza bună trece primejdia rea, iar greul abia urmează.