Cristea şi Cristea

Dacă decizia conducerii clubului de a-l păstra pe Adrian le-a mers la inimă fanilor dinamovişti, aducerea lui Andrei i-a surprins pe toţi şi i-a dezamăgit pe unii

Dinamo va avea doi Cristea în lot după ce a respins oferta CFR-ului […]

Dacă decizia conducerii clubului de a-l păstra pe Adrian le-a mers la inimă fanilor dinamovişti, aducerea lui Andrei i-a surprins pe toţi şi i-a dezamăgit pe unii

Dinamo va avea doi Cristea în lot după ce a respins oferta CFR-ului pentru Adrian şi l-a luat pe Andrei. Refuzul de a-l ceda pe cel dintîi, pentru care Poli Timişoara era dispusă să plătească 1,5 milioane de euro, s-a justificat pe deplin deoarece Adrian a fost unul dintre oamenii de bază ai “cîinilor roşii”. Muncitor, inspirat, eficient. Folosit de regulă mijlocaş dreapta, mai rar stînga şi central, Adrian Cristea a jucat 32 de meciuri din 34 în Liga I şi a înscris 8 goluri.

Declarîndu-l netransferabil indiferent de sumă, şefii clubului au urmărit să-i îmbuneze pe suporterii roş-albi, foarte greu încercaţi pe parcursul stagiunii recent încheiate. Au vrut să transmită mesajul că nu-s ahtiaţi după bani, cum li s-a reproşat adesea şi nu fără temei, ci dornici de performanţă. Un singur gest nu înseamnă o atitudine, dar păstrarea lui Adrian poate fi considerată un semn că, în sfîrşit, Dinamo a învăţat din propriile-i greşeli şi evită să le repete.

Pe de altă parte, achiziţionarea celuilalt Cristea a contrariat. De aceea venirea acestuia ar trebui legată de numirea lui Rednic, căci e de bănuit că viitorul antrenor va fi insistat pentru înrolarea lui Andrei. De ce a contrariat? Din pricină că, deşi de aceeaşi vîrstă cu Adrian, 24 de ani, Andrei a lăsat senzaţia că a cam terminat benzina. A trăit momentul său de glorie pe 24 februarie 2005, cînd a contribuit decisiv, marcînd ambele goluri, la calificarea Stelei în optimile de finală ale Cupei UEFA, 4-3 la penalty-uri cu Valencia, deţinătoarea trofeului, după care însă a dispărut de pe firmament. S-a dus la vale, a căzut în anonimat.

Nu i-a mai ieşit nimic şi a ajuns umbra atacantului fîşneţ aplaudat o vreme în Ghencea. Pus pe liber, a ales Timişoara, numai că, în toamna trecută, a prins acolo doar 7 partide şi n-a înscris deloc. Nici măcar un gol. Nemulţumită de randamentul lui, Poli s-a grăbit să-l împrumute la Iaşi, unde parcă s-a trezit din apatie, 13 meciuri şi 6 goluri, dar tot n-a rupt gura tîrgului. În consecinţă, aducerea lui în Ştefan cel Mare i-a surprins pe fani. Ba i-a şi dezamăgit pe unii, aceştia apreciind că nu cu Andrei Cristea, socotit un fotbalist de pluton, va reuşi Dinamo să redobîndească titlul de campioană.

E de presupus însă că Rednic a văzut ce le-a scăpat altora. A gîndit că, pregătindu-l riguros şi redîndu-i încrederea în sine, poate face din eroul întîlnirii cu Valencia o carte cîştigătoare. Pînă ne vom lămuri dacă a avut sau n-a avut dreptate, să admitem că Andrei, aidoma fiecăruia dintre noi, mai merită o şansă. Depinde numai de el să demonstreze că într-adevăr a meritat-o.