Duminica românilor

Codrea s-a dovedit omul numărul 1 al Sienei, în vreme ce Chivu şi Mutu au fost incluşi în “echipa ideală” a etapei a 35-a din Serie A

În ziua de Paşte, am urmărit pe San Paolo meciul dintre Napoli şi […]

Codrea s-a dovedit omul numărul 1 al Sienei, în vreme ce Chivu şi Mutu au fost incluşi în “echipa ideală” a etapei a 35-a din Serie A

În ziua de Paşte, am urmărit pe San Paolo meciul dintre Napoli şi Siena, un fel de Bistriţa – Farul, să zicem, uneori mai anost, mai încîlcit. Gazdelor le trebuiau 3 puncte ca să viseze la Intertoto, dar nu le-a ieşit. Cum întîlnirea s-a încheiat printr-o remiză albă, 40.000 de tifosi s-au dezlănţuit după fluierul final contra antrenorului Reja. Deşi a promovat echipa din C în B şi, sezonul trecut, din B în A, acesta a pierdut definitiv sprijinul publicului. “Reja nu-i doar un bufon, spunea un spectator, ci e şi nebun! Pentru că numai un nebun i-ar băga pe Sosa şi pe Calaio abia după pauză!”. Păstrînd proporţiile, aidoma Craiovei, şi Napoli duce dorul gloriei de odinioară ca o povară. Cînd fiecare suporter pomeneşte, o dată la 3-4 cuvinte, de Maradona, istoria întîrzie să se repete pe San Paolo sau chiar refuză s-o facă. Ca atare, uriaşul stadion de lîngă Vezuviu seamănă cu vulcanul de-alături. Poate erupe în orice moment.

Napoli n-a învins şi din pricină că Siena s-a blocat ermetic şi a răspuns cu contraatacuri tăioase. Jucătorul ei numărul 1 a fost Codrea, inspirat şi bătăios, cu o clasă peste restul coechipierilor. De altfel, considerîndu-l “il migliore”, Gazzetta dello Sport de a doua zi i-a dat  nota 6,5, pe care a şi justificat-o: “Codrea a dominat centrul terenului, cu precădere în repriza secundă”.

Parcurgînd ediţia de luni a cotidianului amintit, tipărită în 586.332 de exemplare, am găsit elogii adresate lui Codrea, dar şi lui Chivu şi lui Mutu, ultimii incluşi în “squadra ideale” a etapei (vezi alături). Din păcate, căpitanului “tricolorilor” i-a sărit din nou umărul, ba încă din minutul 2 al partidei Inter – Cagliari, 2-1, ceea ce nu l-a oprit să reintre însă repede şi, strîngînd din dinţi, să fie unul dintre oamenii de bază ai liderului din Serie A. El a centrat la golul lui Materazzi de 2-0 şi “a închis perfect în rarele situaţii în care adversarii s-au arătat periculoşi” (Gazzetta). La unison, întreaga presă peninsulară l-a lăudat pe Chivu pentru calitatea serviciului şi, deopotrivă, pentru bărbăţia cu care a înfruntat durerile. Ca un adevărat campion.

A fost duminica românilor în Italia şi datorită lui Mutu. Chiar dacă Fiorentina şi Sampdoria au terminat 2-2, oaspeţii egalînd în prelungirile prelungirilor, Mutu a obţinut şi transformat penaltyul de 2-1. Faza a stîrnit polemici aprinse. Reproşîndu-i Briliantului că a simulat, antrenorul Sampdoriei, Mazzarri, a numit decizia arbitrului Rosetti “absurdă”, “de-a dreptul ridicolă”. Fără excepţie însă, ziarele i-au ţinut partea lui Mutu. “A existat contact între Lucchini şi Mutu, deci a fost 11 metri”, a scris Matteo Dalla Vite în Gazzetta, cotidian care a mai remarcat şi că “în stilul obişnuit, ţîşnirile lui Mutu au înviorat-o pe Fiorentina”.

După partida de la Napoli, m-am nimerit, invitat de un prieten, într-un grup de ziarişti locali. Discutînd despre una, despre alta, am ajuns, fireşte, şi la subiectul Euro 2008. “Ştii ceva, mi-a zis unul dintre ei, mie mi-e tarefrică de meciul cu România din 13 iunie! Pentru că aveţi jucători talentaţi şi muncitori, dar şi, să nu te superi, foarte şmecheri. Care profită de cea mai mică greşeală a adversarului. Cine va îndrăzni să-i subestimeze va plăti scump!”. Evident că nu m-am supărat.