Steaua, laude la cap

Încă o dată, partida de la Tîrgu Jiu a demonstrat că fotbalul nu răsplăteşte meritele, ci se joacă doar pe goluri. În ciuda faptului că Pandurii şi Steaua au fost egale în majoritatea timpului, ba gazdele au ratat mai mult […]

Încă o dată, partida de la Tîrgu Jiu a demonstrat că fotbalul nu răsplăteşte meritele, ci se joacă doar pe goluri. În ciuda faptului că Pandurii şi Steaua au fost egale în majoritatea timpului, ba gazdele au ratat mai mult şi au avut o bară, Steaua a învins. La fel de adevărat e însă, a recunoscut-o fair însuşi Lăcătuş, că n-a şi convins. Tripleta D. Moreno – Mendoza – P. Moreno, care a făcut legea în derbyul cu CFR, n-a mai funcţionat precum săptămîna trecută şi nu-i exclus ca sud-americanilor să li se fi suit laudele la cap. Pe lîngă Zapata, norocul Stelei s-a numit Habibou. Debutant într-o partidă oficială şi introdus abia în repriza secundă, francezul a adus echipei un plus de prospeţime şi de vitalitate. Între altele, a contribuit şi la înscrierea unicului gol, realizat în urma unei faze fixe, specialitatea casei.

Marcat de păţania de la Iaşi, Nicoliţă a continuat o pasă neagră pe care amînă s-o depăşească. Nu i-a ieşit iar nimic, de parcă n-ar mai fi el pe teren, ci umbra lui. În lipsa suspendaţilor Dică şi Lovin, Steaua a construit fără inspiraţie, împleticit, stereotip. A părut des o formaţie ruptă la mijloc, lăsînd largi spaţii virane între apărare şi atac. S-a văzut că absenţa lui Dică atîrnă chiar mai greu decît prezenţa lui. Şi cînd nu impresionează, ceea ce i se întîmplă uneori, Dică izbuteşte totuşi să lege jocul, să-i ofere ritm şi consistenţă. Oricum, dincolo de victorie, Steaua din confruntarea cu Pandurii s-a situat cu o clasă, măcar cu una, sub cea din meciul cu CFR Cluj. Dar capital e, vorba aceluiaşi Lăcătuş, că a mai luat 3 puncte şi se menţine în cursa pentru titlu. Corect, numai că, pe de altă parte, a arătat puţin faţă de propriile-i pretenţii. Prea puţin.

Altminteri, să notăm că noua garnitură a lui Neagoe, de fapt vechea, a evoluat la nivelul maxim al posibilităţilor. A vrut şi a luptat eroic, i-a pus adversarului serioase probleme. Cu un dram de şansă, probabil că n-ar fi pierdut partida. Desfăşurarea acesteia i-ar fi dat dreptul la un egal. Dar, judecînd aşa, ne-am întoarce la istoria de mai sus, cu meritele şi cu golurile. Conform căreia un succes, fie şi obţinut fără glorie, e mai important decît o înfrîngere frumoasă. Se cuvine evidenţiat însă un aspect, anume că experimentul portughez, reuşit pe malurile Someşului, a eşuat pe cele ale Jiului. Ambiţios, Neagoe încearcă disperat să salveze de la naufragiu o corabie a Pandurilor aflată în plin uragan. Îi va fi însă foarte dificil să îndrepte ce-a stricat Teixeira. I-ar trebui timp şi, din păcate, nu-l mai are.

De-acum, că s-a consumat şi etapa a 22-a, iar CFR îşi păstrează avansul în fruntea lasamentului, rezultă cît s-au pripit aceia care n-au pregetat să afirme că, bătînd liderul în Ghencea, Steaua ar fi şi cîştigat campionatul. A cîştigat un derby, dar nu şi campionatul. Pînă acolo mai rămîne drum lung şi anevoios. Cum CFR Cluj se ţine tare, tot ea trebuie socotită prima favorită la titlu.